Un an de la declanşarea acţiunii separatiste în estul Ucrainei. Războiul hibrid a intrat în faza teroristă

Separatişti pro-ruşi păzesc clădirile administrative din Donbas

Militanţi proruşi declanşau la 6 aprilie 2014 asaltul  asupra sediilor administraţiei regionale de la Doneţk şi Lugansk. La un an de la aceste evenimente, războiul hibrid lansat de Rusia în Ucraina a intrat într-o nouă fază, cea a atentatelor în spaţii aglomerate, pentru a semăna panică şi a destabiliza ţara.

La două săptămâni după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, separatiştii  pro-ruşi au cucerit, la 06 aprilie 2014, sediul administraţiei regionale din Doneţk şi sediul serviciilor secrete din Lugansk, din estul Ucrainei. În zilele următoare, aceştia au proclamat „republicile populare" Doneţk şi Lugansk. Acesta era începutul unei revolte împotriva Kievului, transformat mai apoi într-un război civil care a făcut mai mult de 6 000 victime.

La nivel militar, forţele guvernamentale ucrainene au trebuit să se retragă de mai multe ori, mai ales în luna februarie, când au abandonat oraşul strategic de Debalţevo în mâna  rebelilor  pro-ruşi. Dar ei datorează succesul pe câmpul de luptă ajutorului venit de la  Moscova, care le-a oferit arme grele şi a trimis în mod repetat, unităţi militare pentru a lua parte la luptă.

Putin şi-a demonstrat capacitatea de mobilizare şi acţiune a forţelor armate ruse în faţa NATO, inclusiv prin exerciţii militare de mare anvergure, în urmă cu câteva săptămâni. Liderul de la Kremlin pare să-şi fi atins obiectivul în Ucraina, destabilizând ţara printr-un conflict controlat împiedecând în felul acesta aderarea fostei republici sovietice la NATO.

Sancţiunile internaţionale au afectat cu siguranţă economia Rusiei, dar nu mortal. Uniunea Europeană şi Statele Unite au înţeles că Putin nu va renunţa la obiectivul său  strategic.

Îngheţarea conflictului

După luni de eforturi diplomatice zadarnice, Kievul şi separatiştii semnează, în septembrie, la Minsk, un acord care prevede un armistiţiu şi trasează liniile mari ale unei soluţionări politice a conflictului, cu o autonomie sporită pentru regiunile rebele.

Însă armistiţiul nu durează mult timp, iar confruntările violente continuă, în special la aeroportul Doneţk, care cade, la sfârşitul lui ianuarie, sub controlul rebelilor, după nouă luni de lupte.

În februarie, François Hollande şi Angela Merkel îi conving pe Vladimir Putin şi Petro Poroşenko să-şi reafirme susţinerea faţă de acordurile de la Minsk, iar un nou armistiţiu este proclamat.

Războiul hibrid, faza teroristă

La un an de la aceste evenimente, Războiul hibrid lansat de Rusia în Ucraina a intrat într-o nouă fază, cea a bombardamentelor aparent la întâmplare, în spaţii aglomerate din estul ţării, pentru a semăna panică şi a destabiliza ţara, scrie Newsweek.

Serviciul de securitate al Ucrainei, SBU, consideră că Rusia a deschis astfel o nouă fază a campaniei sale de destabilizare a Ucrainei. La Harkov, al doilea oraş ca mărime al Ucrainei, serviciile secrete ruse FSB şi GRU au pus la cale atentate. Nu trece o săptămână să se consemneze o deflagraţie sau o alarmă cu bombă.

„Totul este coordonat de la centrele de securitate ale FSB numărul 16 şi 18, care operează din Skolkovo, Rusia”, explică  şeful contraspionajului ucrainean Vitali Naida, care se ocupă cu interceptarea traficului de Internet. „Aceste centre sunt însărcinate cu războiul informaţiilor. Ele emit propagandă, informaţii false, prin intermediul reţelelor de socializare. Imagini din Siria, cu explicaţii noi, crime de război din Serbia – toate acestea sunt folosite pentru a radicaliza şi apoi recruta cetăţenii ucraineni”, a menţionat acesta.

Spre exemplu, la Dnipropetrovsk autorităţile au arestat o celulă teroristă cu trei membri. Cei trei îşi aşteaptă procesul. Ei deţineau arme cu număr de serie rusesc şi autorităţile, care le-au interceptat comunicaţiile, au aflat că au primit instrucţiuni şi arme fără a-şi întâlni vreodată şefii.

„Au fost recrutaţi de FSB. Iniţial li s-au transmis instrucţiuni în mesaje private prin intermediul Internetului şi în unele cazuri prin Vkontakte (varianta rusă a Facebook . Când au fost reţinuţi şi arestaţi, în locuinţele lor am găsit explozibili, grenade, mijloace de comunicare şi mesaje tipărite – unde să plaseze explozivii, unde ar trebui aşezaţi ca să creeze panică”, spune Vitali Naida .

Acest departament al SBU monitorizează cam 600 de grupări „antiucrainene”, cu sute de mii de membri. Până acum, a interceptat convorbirile între 29 de administratori ai grupărilor şi indivizi care folosesc conturi ce au legături cu serviciile de securitate ruse.

Pericolul nu este limitat la Ucraina. În cursul acestui an, pentru Armenia, statele baltice, Moldova şi Polonia s-au creat pagini gen „Republica Populară” pe reţelele de socializare, unele proruse pe faţă, altele care doar alimentează tensiunile etnice între majoritate şi populaţiile minoritare din acelaşi oraş sau stat – fie aceştia ruşi şi letoni, polonezi şi lituanieni.

Pentru Naida, este limpede că toate acestea reprezintă o nouă fază a războiului hibrid al Rusiei, care foloseşte partizani pentru a destabiliza situaţia, a crea panică, pentru a aduce pagube economiei.

În acest război hibrid a fost înrolată şi presa rusă care relatează ştiri despre separatism etnic, de exemplu, la la graniţa nord-vestică a României, scrie „The Economist“.

Regiunea cea mai vestică a Ucrainei, Transcarpatia, are partea sa de probleme. Însă printre cele mari nu se regăseste şi separatismul etnic, notează, asşa cum scrie presa rusă scrie „The Economist“.

Poroşenko vrea referendum 

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko s-a declarat luni dispus să convoace un referendum pe tema modelului statal al Ucrainei, alegătorii urmând să aleagă între un stat unitar şi unul federal, el vorbind în acest context despre viitoarea reformă constituţională, dar separatiştii rusofoni au reacţionat imediat, calificând sugestiile sale drept „inacceptabile“.

Poroşenko a făcut această declaraţie în faţa Comisiei Constituţionale create în vederea revizuirii legii fundamentale. Reforma constituţională este unul dintre punctele incluse în acordul de pace de la Minsk.
Documentul prevede participarea tuturor regiunilor la reforma constituţională, dar guvernul de la Kiev consideră că liderii proruşi din provinciile separatiste Doneţk şi Lugansk sunt ilegitimi, apreciind totodată că alegerile în aceste provincii trebuie organizate conform legislaţiei ucrainene, ceea ce separatiştii nu acceptă.

Şi premierul Iaţeniuk a declarat tot luni că „dialogul va fi purtat doar cu reprezentanţii din est aleşi legal“, manifestându-şi speranţa că „Rusia îşi va respecta angajamentele cuprinse în acordurile de la Minsk şi va organiza alegeri corecte şi transparente, conform standardelor OSCE“, făcând astfel din nou aluzie la faptul că separatiştii proruşi sunt marionetele Moscovei. „Nimeni — indiferent dacă este Moscova sau altcineva — nu are dreptul să ne spună cum trebuie să fie Constituţia noastră. Este vorba de ţara noastră şi de Constituţia noastră“, a punctat şeful executivului de la Kiev.

În ceea ce priveşte ideea federalizării, preşedintele Poroşenko a caracterizat-o drept „un fel de infecţie ce ameninţă toată Ucraina pentru a-i distruge unitatea de care a dat dovadă în timpul războiului“. El a susţinut în continuare că „Ucraina a fost, este şi va fi un stat unitar, întrucât aproape 90% din populaţie este împotriva“ modelului de stat federal.

Pe de altă parte, preşedintele ucrainean a insistat că descentralizarea puterii, ce va fi prevăzută în viitoarea Constituţie, nu va afecta domeniile apărării, siguranţei naţionale şi politici externe, idee de asemenea respinsă de separatiştii proruşi.

Aceştia din urmă au calificat poziţia autorităţilor de la Kiev privind statutul limbii ruse şi modelul statal al Ucrainei drept „inacceptabilă“. „Tot ce ei (ucrainenii) spun şi fac contravine acordurilor de la Minsk“, a spus Andrei Purghin, preşedintele aşa-zisului parlament al autoproclamatei Republici Populare Doneţk.