Cum îşi procură regimurile izolate arme sofisticate

Câteva ţări au reuşit să-şi construiască arsenale masive, în ciuda faptului că sunt supuse unor diverse forme de sancţiuni internaţionale, notează „Business Insider“ în cadrul unei analize privind eficacitatea sancţiunilor internaţionale impuse regimurilor-problemă.

China deţine arme anti-satelit, avioane de luptă avansate şi rachete balistice, în ciuda faptului că Statele Unite ale Americii au interzis comerţul cu arme cu ţara după masacrul din 1989 din Piaţa Tienanmen, notează „Business Insider“. Liga Arabă continuă să menţină un boicot oficial asupra Israelului, ţară care are cea mai mare putere militară din Orientul Mijlociu, iar sancţiunile Uniunii Europene şi Americii nu au oprit deloc tendinţa modernizării militare a ruşilor. 

Sursa puterii armate a statelor-problemă

Însă China, Israel şi Rusia au parte de mai puţine interdicţii pe piaţa internaţională a armelor decât adevăratele state teroriste, adică cele aflate pe lista SUA că sponsorizează organizaţiile teroriste. Şi, în mod ironic, aceasta reprezintă o sursă a puterii pentru aceste ţări, care fac comerţ de arme una cu alta. 

În zilele noastre, există patru asemenea state, deşi Cuba va fi scoasă de pe listă după eforturile diplomatice de anul trecut, iar câteva sunt puteri militare notabile, de sine stătătoare.

Garda Revoluţionară a Iranului luptă în Irak şi în Siria. Regimul lui Bashar al-Assad din Siria se opune rebelilor şi grupărilor jihadiste din ţară de peste patru ani. Regimul Sudanului a supravieţuit războaielor civile şi recesiunii, care au avut loc simultan.

Coreea de Nord, care a fost scoasă de pe lista americanilor în încercarea de a se iniţia dialoguri privind dezarmarea, este o naţiune aflată sub sancţiuni severe, dar are 1,2 milioane de soldaţi şi mii de piese de artilerie. Şi arme nucleare.

Hartă privind comerţul cu arme între statele aflate sub sancţiuni internaţionale FOTO Business Insider

Sancţiunile au efectul opus

Aceste ţări au reuşit să-şi construiască capabilităţile militare parţial datorită izolării internaţionale. De exemplu, 30 de ani de sancţiuni occidentale asupra Iranului au dat naştere uneia dintre cele mai extinse industrii de armament din Orientul Mijlociu. Dacă ar fi putut cumpăra arme de la americani sau europeni, Iranul nu ar fi trebuit să-şi construiască propriile nave sau submarine de luptă. Coreea de Nord are şi ea o capacitate redutabilă a armelor produse în plan domestic, de la rachete balistice până la arme mai mici.

Iranul oferă tot felul de arme şi de ajutor militar Siriei. Iranul a ajustat şi la stabilirea industriei domestice a armamentului în Sudan. Rusia şi China vor vinde armament oricui şi oriunde vor. Belarusul, care s-a aflat şi el sub diverse sancţiuni din cauza problemelor cu drepturile omului, va vinde şi el arme către Sudan.

Nicio ţară nu e izolată

Sancţiunile internaţionale asupra acestor ţări sunt menite să schimbe comportamentul regimurilor prin tăierea accesului la fluxul comerţului internaţional şi prin minimizarea relaţiilor cu alte ţări. Dar, de fapt, aceste sancţiuni creează un imbold pentru ca statele-problemă să coopereze una cu cealaltă într-un mod care nu prea poate fi supravegheat şi care nu mai poate fi sancţionat de actorii principali ai scenei mondiale, potrivit „Business Insider“.

Pentru că aceste guverne sunt deja sancţionate, regimurile rebele pot ajunge să creadă că nu prea mai au nimic de pierdut dacă vor continua cu deciziile lor provocatoare.

Coreea de Nord se află, poate, sub cele mai stricte sancţiuni internaţionale, aşa că nu se mai aşteaptă la agravări majore a situaţiei ca răspuns la faptul că livrează arme Comitetelor Rezistenţei Populare Palestiniene. Unele regimuri chiar beneficiază de statutul de ţări izolate şi mai degrabă ar primi susţinere de la alte state izolate decât asistenţă condiţionată de la Occident, sau decât să implementeze reforme importante.

De fapt, nicio ţară nu este complet izolată de restul lumii şi chiar şi regimurile aflate cu mult în afara fluxului internaţional nu sunt fără prieteni, conchide „Business Insider“.