Statele Unite nu sunt la prima abatare. O tradiţie lungă de a-şi spiona partenerii strategici iese la iveală în Germania

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sediul serviciului de informaţii german, celebrul Bundesnachrictendienst
(BND)
Sediul serviciului de informaţii german, celebrul Bundesnachrictendienst (BND)

Serviciile secrete americane îi spionează pe nemţi de foarte mult timp, cu sau fără voia lor. O serie de incidente „date uitării” marchează relaţia sinuoasă dintre politică şi spionaj, atât în cazul ultimului scandal, cât şi în relaţia istorică dintre cele două naţiuni.

În ultima săptămână, mass-media a scris numeroase articole despre arestarea unui angajat al serviciilor secrete germane. Acesta este acuzat că ar fi activat ca „agent dublu”, fiind recrutat de către CIA împotriva propriei ţări. Incidentul vine pe fondul unor evenimente în strânsă conexiune cu modul în care „agenţiile” de informaţii partenere aleg să colaboreze. Se pare că acesta nu ar fi fost singurul, un alt agent de securitate german fiind deconspirat în cursul zilei de joi.

Ca răspuns, cancelarul german Angela Merkel a decis să-l expulzeze pe şeful spionajului american la Berlin, un diplomat în cadrul ambasadei Statelor Unite din Germania.

Vestea nu ar trebui să şocheze pe nimeni. De-a lungul istoriei serviciilor secrete, în special a relaţiei dintre SUA şi Germania, americanii şi-au spionat constant „partenerii” europeni de la Berlin, timp de mai bine de 60 de ani, conform surselor din interiorul agenţiei americane.

Deşi incidentele nu au fost relatate pe larg de mass-media americană, presa din Germania le-a oferit, de-a lungul anilor, un spaţiu amplu de dezbatere. Ultimul scandal căruia presa din Germania i-a oferit o atenţie deosebită a fost cel în care Edward Snowden furniza informaţii detaliate cu privire la practicile de ascultare a telefoanelor liderilor politici, inclusiv interceptarea telefonului Angelei Merkel. 

Analiza unilaterală

În cazul Germaniei, CIA-ul şi restul comunităţii de spionaj american au demarat o acţiune de filare şi interceptare împotriva Germaniei pe care au numit-o „analiză unilaterală”, şi asta încă de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Sediul CIA a fost pentru o bună parte a anilor '50 găzduit de fabricile I.G. Farben, în centrul oraşului Frankfurt, monitorizând cu atenţie diplomaţii şi politicienii Blocului Comunist, dar şi pe cei ai Republicii Democrate Germane, fostul RDG.

Aceste activităţi clandestine au fost desfăşurate cu acordul serviciului de spionaj al Germaniei Federale, celebrul Bundesnachrictendienst (BND), relaţia fiind chiar oficializată într-un document secret semnat pe 5 aprilie 1955 de către şeful CIA şi reprezentantul pe probleme de securitate al cancelarului Konrad Adenauer.

Documentul definea activităţile permise, dar şi cele nepermise agenţiilor “partenere” pe teritoriul Germaniei. În realitate, CIA-ul a considerat acel document mai degrabă un “ghid orientativ”, nu neapărat reguli şi protocoale bine definite.

Americanii au continuat să desfăşoare o serie de activităţi cu caracter intrusiv pe teritoriul Germaniei, folosind chiar şi sindicatele sau organizaţiile de tineret pentru a-şi infiltra agenţii şi a manipula cursul evenimentelor marcante ale secolului trecut, inclusiv spionajul considerabil desfăşurat în timpul crizei rachetelor din Cuba (1962) asupra ambasadei cubaneze sau supravegherea riguroasă a diplomaţilor iranieni aflaţi pe teritoriul RFG-ului.

Căderea Zidului Berlinului din 1989, reunificarea Germaniei din 1990 şi destrămarea Uniunii Sovietice din 1991 au avut un impact considerabil asupra relaţiilor dintre cele două agenţii de spionaj. Peste noapte, legăturile s-au răcit până în punctul în care au devenit aproape inexistente.

În imagine: un aparat de ascultare a liniilor telefonice din anii '60. Deşi metodele şi aparatura de spionaj s-au schimbat, abordarea rămâne aceeaşi

image

Agenţia americană şi-a diminuat volumul de informaţii pe care îl comunica BND-ului, reducând considerabil bugetul alocat operaţiunilor din Germania. În Washington, o Germanie reunificată era văzută ca un posibil competitior pentru dominaţia americană din Europa, dar şi un rival economic pe piaţa mondială.

Deşi redus, spionajul s-a concentrat mai mult pe aspectele economice şi diplomatice şi relaţiile pe care Germania le dezvolta cu Orientul Mijlociu.

În ianuarie 1995, guvernul francez îl expulzează pe şeful CIA Paris, Richard L. „Dick” Holm, asistenţii săi şi alţi trei agenţi sub acoperire. Scandalul din Franţa a readus în conştiinţa politicienilor germani nevoia de a negocia limitele activităţilor americanilor pe teritoriul ţării lor.

Un an mai târziu, agenţii germani prind un spion american sub acoperire diplomatică ce încerca să obţină informaţii confidenţiale despre vânzările de echipamente germane către Iran. Acesta a fost expulzat din ţară imediat şi cazul a fost dat uitării.

În septembrie 1999, un alt incident aprinde spiritele la Berlin. De data aceasta, trei spioni americani încercau să recruteze un oficial ce avea acces la informaţii confidenţiale de natură economică.

Ministrul de Externe al Germaniei a insistat ca şeful CIA să fie expulzat în urma acestui scandal, considerând necesar să trimită un mesaj puternic Washingtonului. Cererea sa a fost respinsă iar David Edgar, şeful filialei CIA Berlin, a fost lăsat să-şi continue activitatea până la retragearea sa, în 2001.

Departe de a fi primul caz major de spionaj, evenimentele recente riscă să fie mult mai grave pentru relaţiile diplomatice dintre cele două ţări aliate şi partenere NATO, Cu antecedente şi scandaluri compromiţătoare în spate, CIA-ul nu a răspuns încă expulzării şefului agenţiei sale de la Berlin. 

CIteşte şi:

Germania a Expulzat reprezentantul CIA de la Berlin

Situaţia pe scena europeană şi internaţională tinde să se complice din ce în ce mai mult. După mai multe acuzaţii aruncate din partea Germaniei către SUA, cu privire la spionarea oficialilor germani, astăzi s-a petrecut un eveniment unic de după cel de-Al Doilea Război Mondial: reprezentantul CIA de la Berlin a fost rugat frumos să părăsească ţara.

Scandalul de spionaj americano-german escaladează. Berlinul îl expulzează pe şeful serviciilor secrete americane din Germania

Guvernul german a anunţat joi expulzarea şefului serviciilor secrete americane pentru Germania, într-un caz de spionare a unor oficiali germani de rang înalt în favoarea Washingtonului, relatează AFP.

Ministrul german de Finanţe: americanii dau dovadă de o „prostie care te face să plângi“

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, a apreciat, joi, că Statele Unite dau dovadă de o „prostie care te face să plângi", după descoperirea a două posibile cazuri de spionaj al agenţilor germani în favoarea agenţiilor de informaţii americane, relatează AFP.

Austin von Powers, spionul americanilor la curtea lui Merkel

Potrivit ultimelor informaţii, agentul german arestat recent la Berlin ar fi lucrat, începând cu 2012, pentru Ambasada Statelor Unite şi implicit pentru CIA, având misiunea de a culege informaţii despre activitatea comisiei parlamentare care ancheta programul de spionaj al NSA din Germania. Povestea din spatele arestării pare să fie una mai apropiată de filmele cu Austin Powers decât de misterul unui agent 007.

Angela Merkel afirmă că acuzaţiile de spionaj la adresa agentului dublu sunt grave

Cancelarul german Angela Merkel a declarat, luni, că acuzaţiile cu privire la faptul că un agent de spionaj din Berlin ar fi lucrat pentru serviciile de informaţii americane sunt grave, iar dacă se vor dovedi a fi adevărate vor arăta o „contradicţie clară” cu ce ar trebui să însemne o cooperare dintre doi parteneri, relatează Reuters.

Moştenirea KGB-ului în Europa: arme bine ascunse în marile oraşe, în eventualitatea unui atac

Lăzi întregi cu muniţie, pistoale şi grenade de mână sunt câteva arme bine ascunse de agenţii KGB în oraşele Europei. Documentele unei arhive cu deosebită importanţă pentru cei interesaţi de istoria spionajului sunt făcute publice astăzi, în cadrul unei ceremonii publice la Universitatea Cambridge, Marea Britanie.

Moştenirea KGB-ului în Europa: arme bine ascunse în marile oraşe, în eventualitatea unui atac

Lăzi întregi cu muniţie, pistoale şi grenade de mână sunt câteva arme bine ascunse de agenţii KGB în oraşele Europei. Documentele unei arhive cu deosebită importanţă pentru cei interesaţi de istoria spionajului sunt făcute publice astăzi, în cadrul unei ceremonii publice la Universitatea Cambridge, Marea Britanie.

Berlinul îl convoacă pe ambasadorul american după ce a descoperit un agent dublu, care lucra pentru SUA „din interior”

Ambasadorul american la Berlin a fost convocat de autorităţile germane, după ce un cetăţean german, agent al seviciului de informaţii externe al Germaniei, a fost arestat sub suspiciunea de a fi agent dublu. Bărbatul este acuzat că lucra pentru agenţiile americane, care i-au cerut să strângă informaţii despre comisia parlamentară care anchetează scandalul de spionaj NSA.

Scandalul interceptărilor cuprinde şi România

Agenţia pentru Securitate Naţională (NSA) din Statele Unite ale Americii ar fi primit încă din 2010 mandat pentru a intercepta comunicaţii din 193 de ţări, inclusiv România.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite