Rusia ridică nivelul de tensiune în zona Mării Neagre

Rusia anunţă că pe şantierele navale Mora din Feodosia (Crimeea) a început construirea primei nave militare ultraperformante în zona Mării Negre. Nava Shtorm face parte din Proiectul 22800, care prevede, printre altele, 18 unităţi navale.

Este vorba despre o alternativă foarte rapid imaginată de ruşi după ce proiectul 11356/Amiral Grigorovici pentru construirea de fregate a trebuit să fie abandonat după ce Ucraina a anunţat că nu va mai livra motoarele în semn de protest faţă de anexarea ilegală a Crimeei de către Federaţia Rusă.

Două nave din aceeastă serie, corvete lansatoare de rachete, sunt deja în construcţie la şantierul Pella din Sankt Petersburg, principala navă, Uragan, fiind programată pentru livrare la finele lui 2017.

Prima imagine cu noua navă lansatoare de rachete din Marea Neagră

Foarte interesant este că vorbim despre nave relativ mici (800 t), extrem de rapide şi extrem de manevrabile dar cu rază de acţiune redusă (maximum 3.000 de mile nautice) şi o autonomie de 15 zile... Şi atunci, de ce oare apariţia lor viitoare, mai ales în Marea Neagră, reprezintă o problemă reală, analiştii serviciilor de informaţii militare considerând că ele pot pune o problemă uriaşă în termeni de securitate, schimbând complet raţionamentele de echilibru militar la graniţa de est a NATO şi UE?

Deoarece fiecare asemenea navă are în dotare 8 rachete de tip Kalibr-NK, folosite pentru prima oară în teatru de luptă pe 7 0ctombrie 2015 atunci când de pe un distrugător şi de pe trei fregate din Marea Caspică au fost lansate 26 de rachete împotriva a 11 ţinte ISIS (din provinciile Raqqa, Alep şi Idlib), aflate la 1.500 de km, distrugându-le în totalitate.

Rachetele de croazieră Kalibr-NK navighează la 50-150 m de sol şi pot lovi ţinte pe o rază între 350 şi peste 2.500 km, cu un maximum admis de deviere faţă de ţintă de trei metri.

Justificarea, în acel moment, a fost că era vorba despre locaţii confirmate ca fiind ocupate de forţele ISIS şi, în consecinţă, aveam de-a face cu o acţiune justificabilă în contextul luptei antiteroriste.

Numai că, de data asta, odată cu anunţarea apariţiei în Marea Neagră a acestor noi tipuri de nave (de fapt, foarte performante platforme lansatoare de rachete), se poate desena un cerc probabil al limitei lor de acţiune şi capacităţii de a atinge obiective situate până la jumătatea teritoriului Franţei... Ştiind că acest tip de rachete poate avea atât încărcătură convenţională, cât şi una nucleară, vedem că suntem aproape de realizarea uneia dintre cele mai negre predicţii ale serviciilor occidentale de informaţii care vorbeau despre iminenta „nuclearizare a Mării Negre”.

Acesta este contextul în care se poartă negocierile pre-Summit NATO asupra propunerii româneşti de a fi înfiinţată o forţă navală aliată în Marea Neagră, într-una dintre formulele acceptabile, adică nave staţionate prin rotaţie (plus statele riverane plus, spunea România, flotele Ucrainei şi Georgiei) sau întărirea considerabilă a potenţialului flotelor statelor riverane. 

Şi dacă asta este situaţia, să mai adăugăm un semnal deosebit de interesant care, cu siguranţă, stârneşte oarece temeri precise la Kremlin: Ismet Ilmaz, ministrul turc al Apărăii, a făcut zilele trecute o vizită la Kiev, „Ucraina fiind unul dintre parteniier vitali al Turciei în regiune". Cu ocazia vizitei, ministrul turc a spus că speră semnarea, până la finele acestui an, a unui acord de liber schimb şi că, cu această ocazie, "se clădeşte fundaţia" pentru relaţii mai bune pe plan politic şi economic, dar şi în domeniul militar. Interesantă această enumerare şi cu senzaţional potenţial subliniera celui de-al treilea domeniu, precum şi semnalul general dat de prezenţa ministrului turc al apărării , cu atât mai important cu cât Turcia şi Ucraina au relaţii dintre cele mai tensionate cu Federaţia Rusă.

Bătălia pentru Marea Neagră de-abia a început...