INFOGRAFIE Reţelele sociale, folosite de extremiştii de dreapta pentru a alimenta resentimentele faţă de migranţi

Informaţii şocante despre refugiaţi, fără nicio bază reală, circulă pe reţelele sociale din Germania, acestea fiind parte a unei campanii de dezinformare ce este dusă de extremiştii de dreapta cu scopul de a instaura frică şi de a alimenta resentimentele faţă de migranţi, scrie "Der Spiegel".

Într-o postare recentă pe Facebook, un utilizator al reţelei sociale s-a declarat revoltat de un incident produs în oraşul Lostau, aflat în estul Germaniei, la o grădină zoologică în care vizitatorii pot mângâia animalele. Descrierea incidentului pe scurt: mai mulţi refugiaţi au măcelărit câteva capre, pe care le-au mâncat apoi, în jurul unui foc de tabără. 

Există o singură problemă legată de această poveste, notează "Der Spiegel". Grădina zoologică în cauză nu există. 

Potrivit primarului oraşului, Thomas Voigt, parcul a fost închis la scurt timp după căderea Zidului Berlinului. "Probabil că cineva a vrut să incite oamenii", a afirmat el. 

Iar povestea caprelor măcelărite este numai una dintre multele care circulă în Germania în ultimele luni. Unele nu au nicio legătură cu realitatea, altele sunt jumătăţi de adevăruri, pentru care sunt invocate false dovezi, adaugă publicaţia citată. 

Urme care conduc spre populiştii de dreapta

Totuşi, comunicarea online lasă urme, ce pot fi găsite. În cazul incidentului referitor la caprele măcelărite, acestea duc la pagina de Facebook a unui bărbat pe nume Peter Knoche, care este purtător adjunct de cuvânt al filialei din oraşul Wuppertal (vestul Germaniei) a formaţiunii populiste de dreapta Alternativă pentru Germania (AfD).

Acesta a recunoscut că a fost primul care a publicat zvonul pe internet, citând ca sursă un prieten, despre care spune că este "absolut demn de încredere". Dar postarea a fost ştearsă de pe pagina de Facebook a lui Knoche. Iar prietenul în cauză este şi el activ în filiala AfD din Wuppertal, fiind purtător de cuvânt pe tema politicii de azil. 

"Der Spiegel", care a încercat să descurce iţele cazului, scrie că acesta din urmă insistă că incidentul a fost confirmat de martori, numai că a fost "confuz" cu privire la locul în care s-a petrecut, nefiind, de fapt, vorba de Lostau, ci de Halberstadt, aflat la 60 de kilometri distanţă. El susţine că există şi un îngrijitor al grădinii zoologice care poate depune mărturie, dar, bineînţeles, identitatea lui nu poate fi dezvăluită, pentru că şi-ar pierde slujba.

De cealaltă parte, directoarea grădinii zoologice din Halberstadt, Marina Breitschuh, a negat că un astfel de incident ar fi avut loc. Auzise de o poveste similară, care însă ar fi avut loc la Erfurt. Dar şi responsabilii de acolo au negat că s-ar fi petrecut aşa ceva.

Poveşti reluate periodic

Acest mod de a acţiona online, răspândind relatări false, este însă obişnuit, afirmă Andre Wolf, care lucrează la Mimikama, o platformă online din Austria, care luptă împotriva abuzurilor comise pe internet. 

"Unele poveşti sunt ca nişte cunoştinţe vechi. Ies din nou la suprafaţă, la câteva săptămâni sau luni, din adâncimile internetului", explică Wolf. Sunt zile în care cei de la Mimikama descoperă şi nouă noi cazuri pe zi. 

Uneori, pentru răspândirea acestor false poveşti sunt folosite fotografii şi înregistrări video vechi, referitoare la alte cazuri, iar pe baza acestora se construieşte o situaţie nouă, concepută pentru a stârni indignare. 

Iar zvonurile se răspândesc repede, mai ales dacă vin să confirme o serie de stereotipuri ce există deja la nivelul societăţii, a explicat Immo Fritsche, specializat în psihologie socială. Există persoane care consideră că solicitanţii de azil sunt predispuşi la infracţiuni şi gata oricând să exploateze bunăvoinţa celor din jur. Potrivit psihologului, răspândirea unor astfel de zvonuri este eficientă în special în perioade marcate de incertitudine.

Situaţia se agravează

Şi serviciile de informaţii interne şi forţele de ordine din Germania au început să caute sursele acestor zvonuri cu iz rasist sau xenofob. De multe ori, notează "Der Spiegel", căutările îi duc la paginile unor grupuri sau formaţiuni politice de extremă-dreapta. Şi, tot de multe ori, cei care administrează paginile de internet susţin că nu fac altceva decât să distribuie informaţii furnizate de o altă sursă.

Potrivit expertului în extremismul de dreapta Roland Keilen, care lucrează pentru Biroul de investigare a infracţiunilor din cadrul poliţiei din landul german Renania-Palatinat, în anumite cazuri, comentariile devin tot mai mai intense de la postare la postare. 

Şi, spune el, sunt multe afirmaţii pline de ură care nu vin din partea unor cercuri neo-naziste, ci din partea unor persoane respectabile, care-şi folosesc propriul nume. Keilen afirmă că în peste un sfert din cele 41 de cazuri investigate de autoritatea pentru care lucrează  persoanele suspectate de incitare sunt femei.

Expertul, care se ocupă de 25 de ani de astfel de chestiuni, consideră că situaţia nu a mai fost atât de gravă de la începutul anilor ’90. 

"Lucrurile escaladează din cauza internetului," afirmă Keilen. "Unii oameni iau orbeşte aceste poveşti ca fiind adevărate. Se radicalizează într-o asemenea măsură încât nu numai sunt receptivi la argumente raţionale", spune acesta.