Refugiaţii adolescenţi care vând sex pe străzile din Atena

În inima Atenei, trotuarele mişună de trecători, restaurantele sunt pline de oameni şi mulţimile curg de la metrou. Dar dacă faci câţiva paşi spre Piaţa Victoriei din apropiere, vei găsi o lume şocantă a sexului pentru supravieţuire şi a exploatării, scrie CNN.

Comerţul sexual a existat dintotdeauna în această zonă, dar acum el este exacerbat de un număr tot mai mare de refugiaţi care sosesc din Orientul Mijlociu. Prinşi în pânza disperării sunt, adeseori, minori neînsoţiţi - mulţi dintre ei băieţi adolescenţi, transmite agenţia de presă.

Cum funcţionează

Începe cu un contact vizual, un salut aparent benign sau o cerere pentru o ţigară.

Pe o bancă un om mai în vârstă freacă umerii unui refugiat tânăr. Alţii mărşăluiesc prin piaţă în grupuri mici, pentru a-şi cerceta opţiunile.

„Este un joc”, explică asistentul social Tassos Smetopoulos.

„Sunt tipi mai bătrâni care doar oferă cazare, mâncare, haine. Dar, desigur, minorii doresc bani. Asta e ideea:  Să găsească bani să meargă în mod ilegal în Europa Centrală”, spune Smetopoulos.

Încârligat

Unul dintre cei care doresc o evadare este Ali (nu este numele său real), un copil de 17 ani din Afganistan. El a venit în Europa în speranţa că va obţine o educaţie şi că în cele din urmă o va aduce şi pe mama lui, să i se alăture.

El a sosit în Grecia, singur, cu 270 de euro pe numele său, niciun loc unde să doarmă şi s-a regăsit într-un mediu plin de droguri şi prostituţie. Acum, dependent de droguri şi de bani de la clienţi, realitatea a ceea ce a devenit viaţa lui este copleşitoare.

„Mi-am spus: «Uită-te la tine, ai venit în Europa, care a fost scopul tău?»”, mărturiseşte el, precizând că nu face asta pentru că îi place. „Dacă aş fi vrut să fac ceva ce îmi place, m-aş fi întâlnit cu o fată. [Dar], pentru că nu am bani, nu am de ales”, mai spune el.

La fel ca mulţi dintre prietenii săi, Ali merge în mod regulat în parcul din apropiere, unde afacerile le face de obicei cu localnicii.

„Unii oferă 3 euro, unii 100, alţii 80. Dar eu nu merg cu nimeni pentru mai puţin de 60 de euro”, explică el.

„Nu devine mai uşor”

Pe cărările din parc, zeci de ambalaje de prezervative apar aruncate pe pământ.

„La sfârşitul zilei, atunci când merg în parc, vin, unii îşi trag pantalonii în jos, astfel încât să li vadă fundul”, spune Ali. „Unii vin la tine, vorbesc cu tine şi îţi arată banii, aşa funcţionează”, continuă el.

Prezervative folosite aruncate pe jos într-un parc din centrul Atenei FOTO CNN

Ali spune că unii dintre cei mai bătrâni se oferă să ducă băieţii la o discotecă locală şi înapoi la casele lor.

El se prostituează o dată la câteva zile, în ultimele trei sau patru săptămâni - banii şi oportunitatea unui pat cald sunt prea bune pentru a le refuza.

„Unii te vor lua acasă, îţi vor da haine şi tot ce-ţi place”, spune el. ”Te vor trata ca pe soţul, prietenul lor, îţi vor da 200, 300, 400 de euro”, mai menţionează Ali.

„Este foarte greu. Cum poate o persoană să fie aşa cu un alt om? Oamenii aceia sunt bolnavi. Nu contează cât de des o fac, nu devine mai uşor”, spune Ali.

Agăţându-se de speranţă

Mulţi dintre refugiaţi se agaţă de promisiunile contrabandiştilor, care mişună prin parc şi care, cu suficienţi bani, îi pot duce în mod ilegal în Europa de Vest, unde ei pot să ceară azil.

„Este şocant pentru noi, pentru mine, pentru tine”, spune asistentul social Tassos. ”Dar pentru ei [clienţii sexuali şi contrabandiştii] este carne nouă. De oamenii disperaţi este foarte uşor să se abuzeze”, adaugă Tassos.

De ce acum?

Creşterea minorilor neînsoţiţi care se prostituează vine după ce o afacere „unul pentru unul” intermediată între UE şi Turcia în luna martie a dat greş. Acordul prevedea că Turcia va accepta înapoi migranţii care au trecut graniţele sale în Grecia, în timp ce UE va reinstala refugiaţi direct din Turcia.

Dar afacerea i-a îngheţat pe refugiaţi în loc, lăsând zeci de mii de oameni blocaţi în Grecia, o ţară aflată încă în imposibilitatea de a se adapta în mod adecvat acestora. Printre cei care încă mai aşteaptă adăpost sunt în jur de 1.200 de minori neînsoţiţi, potrivit guvernului grec - dar, în realitate, numărul este probabil mult mai mare.

Mulţi refugiaţi nu s-au înregistrat la autorităţi de teama de a fi trimişi înapoi acasă, după ce s-au luptat să ajută atât de departe.

Ce este făcut?

Poliţia greacă a transmis într-o declaraţie că ei nu au primit niciun raport de minori neînsoţiţi implicaţi în comerţ sexual, dar a adăugat că erau conştienţi de această problemă şi lucrau să o rezolve.

Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi a precizat, de asemenea, într-o declaraţie, că autorităţile ar trebui să se asigure că minorii sunt protejaţi.

În acelaşi timp, adolescenţii disperaţi ca Ali continuă să facă acest lucru, în ciuda umilirii. Întrebat de reporterii CNN dacă îi va spune vreodată mamei şi familiei sale prin ce trece, Ali începe să lăcrimeze: „Nu vreau să vorbesc despre mama mea”.