În cadrul Comitetului pentru libertăţi cetăţeneşti din cadrul Parlamentului European s-a luat în discuţie situaţia stării democraţiei, statului de drept şi a respectării drepturilor fundamentale ale omului în Ungaria în scopul de a stabili justeţea temeiurilor pentru cererea de activare a art.7, cea mai severă dintre sancţiunile înscrise în Tratat. Reuniunea de ieri reprezintă o etapă în aplicarea unei Rezoluţii luate anul trecut, în mai, în plenul PE prin care se spunea că situaţia din Ungaria justifica declanşarea unei proceduri parlamentare care, în final ar putea duce la asemenea sancţiuni, inclusiv ridicarea temporară a dreptului de vot în Consiliu. Puteţi accesa aici textul respectivei rezoluţii, în varianta oficială tradusă în limba română.

Raportorul desemnat de PE pentru redactarea textului Proiectului de Rezoluţie de acum,doamna Judith Sargentini (Olanda, Partidul Verzilor) a afirmat că poporul din Ungaria nu se mai poate baza de acele drepturi fundamentale pe care noi le considerăm ca fiind garantate în restul Europei... La nivel european, noi ne-am angajat în favoarea unor valori precum respectul pentru demnitatea umană, libertate, democraţie, egalitate, respectarea statului de drept şi a drepturilor fundamentale ale omului. Din păcate, cetăţenii din Ungaria nu pot fi siguri că vor beneficia din partea guvernului lor de un tratament cinstit şi egal... Nu pot să ajung la o altă concluzie decât la acest apel pentru activarea art. 7. Trebuie să ne ridicăm împreună în favoarea cetăţenilor din Ungaria ale căror drepturi au fost subminate“.

Este vorba, repet, despre un Proiect de Rezoluţie asupra căror europarlamentarii din comisia respectivă vor trebui să se pronunţe prin vot în luna viitoare pentru ca, mai apoi, raportul să fie supus unui vot în sesiunea plenară din septembrie, Pentru a fi adoptat, e nevoie de majoritate absolută, adică trebuie să fie susţinu de cel puţin două treimi dintre europarlamentari (e nevoie deci de cel puţin 376 voturi). După aceea, procedura se mută în sarcina Comisiei Europene pentru ca, în stadiul final, să ajungă la Consiliu.

Puteţi consulta aici conţinutul textului propus de europarlamentara olandeză

Vă rog să vă uitaţi cu mare atenţie nu numai la textul propriu-zis, ci şi, mai ales, la expunerea de motive. In extremis, asta ar trebui să facă, dacă îi va interesa ce se întâmplă şi în Europa, chiar şi parlamentarii noştri, asta în condiţiile în care li se va asigura foarte necesara traducere în limba română. În aceeaşi măsură, cele două texte conţin şi indicaţii foarte interesante pentru ceea ce va fi noua viziune ce va fi anunţată de instituţiile europene privind evaluarea situaţiei democraţiei şi a respectării drepturilor omului şi statului de drept într-o ţară membră a Uniunii.

Pasajul care mă interesează în mod deosebit este cel în care se enumeră zonele în care Parlamentul European îşi anunţă îngrijorările (de altfel pe deplin motivate) privind situaţia generală din Ungaria:

1. funcţionarea sistemului constituţional
2. independenţa justiţiei şi a altor instituţii
3. corupţia şi conflictele de interese
4. respectarea intimităţii individuale şi protecţia datelor
5. libertatea de expresie
6. libertatea academică
7. libertatea religioasă
8. libertatea de asociere
9. dreptul la tratament egal
10. drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor, inclusiv din ale populaţiei rroma şi evreieşti
11. drepturile fundamentale ale migranţilor, solicitanţilor de azil şi refugiaţilor
12. drepturile sociale

Vă rugam pe dumneavoastră (gândindu-mă totodată şi la parlamentari şi membrii guvernului nostru) să va uitaţi cu mare atenţie la această listă. De fapt, ce am vrut să spun este: cu foarte mare atenţie şi cu deosebită îngrijorare. Încercaţi o suprapunere a acestei liste cu deficienţele grave, structurale şi încălcările sistemice semnalate în recentul Raport GRECO şi veţi vedea foarte uşor care sunt domeniile în care există cel puţin similitudini frapante. Ca şi în cazul acuzaţiilor aduse Poloniei.

Reacţia oficialilor noştri a fost să spună că ăia, europeni proşti şi rău-voitori cum îi ştim, n-au înţeles nimic Şi că, în general, vorba nemuritorului Nicolicea, dacă cineva are ceva nelămuriri, să le dea ălora un telefon şi să vadă ce-au vrut dânşii să spună. Oricum, maxima vină asumată fiind, din nou, „că n-am ştiut să comunicăm cum trebuie“. Ceea ce este şi o realitate, căci nefericita politică de comunicare publică a Guvernului a atins în ultima perioadă un nivel rar întâlnit de incompetenţă.

Între timp însă, realitatea politică evoluează extrem de rapid şi aş spune că şi în defavoarea noastră. Argumentul meu este legat de faptul că, în cazul Ungariei, procesul care ar putea fi finalizat cu invocarea art. 7 a început de mai mult timp, va fi lent şi va urma cu stricteţe toate etapele procedurale ce pot dura ani de zile. Aţi văzut cazul Poloniei, nici acesta complet finalizat. Drept care, săturată să aştepte perioade atât de lungi, Comisia Europeană, veţi vedea foarte curând, va propune un nou tip de măsuri de sancţiuni, unele cu efect imediat, pentru orice stat care nu respectă valorile fundamentale ale UE. Să vedem cum va arăta textul final ce va fi prezentat de comisarul Vera Jurova, am văzut o variantă de lucru a documentului şi nu este deloc plăcut ce se anunţă acolo. În orice caz, pare să existe un consens că ceea ce va urma, vor fi sancţiuni nu politice (cum e art.7), ci economice, mergându-se până la penalizări usturătoare legate de accesul la toate fondurile europene.

Păi dacă va fi aşa, după Raportul GRECO şi ceea ce va fi dramaticul Raport ulterior, cel pe MCV, România, am auzit spunându-se, ar putea fi una (dacă nu chiar prima) dintre ţările care să fie judecate după noul cod ce va fi propus de Comisie şi, fără prea multe probleme, va fi adoptat de PE.

Să nu uităm că a început deja campania pentru europarlamentarele din 2019, fiecare îşi caută discursul dur şi convingător pentru a-şi convinge alegătorii că se bate pentru protecţia fondurilor comune europene, că luptă împotriva corupţiei şi pentru apărarea ordinii constituţionale. Atenţie la acest joc, atenţie cum reacţionăm, iar dacă nouă nu pasă de relaţiile cu cei de la Bruxelles, lor le pasă de situaţia din România. Şi cred că ne-o vor arăta curând.