Alegeri în Germania: victorie zdrobitoare pentru partidul lui Merkel, care rămâne fără partenerul de coaliţie
0
Angela Merkel şi-a asigurat un nou mandat de cancelar al Germaniei, partidul condus de ea câştigând o majoritate de 42,5% la alegerile federale pentru Bundestag, dar îşi va pierde partenerul liberal de coaliţie, care nu a reuşit să treacă de pragul de 5% necesar pentru a intra în Bundestag.
UPDATE 20.32 Potrivit Euronews, partidul lui Merkel mai are nevoie, în acest moment, după numărătoarea parţială, de doar două mandate în Bundestag pentru a forma o majoritate absolută, nemaiavând astfel nevoie să încheie o coaliţie pentru a guverna. Ultima dată s-a întâmplat asta în Germania în anul 1957.
Ar fi prima dată în istoria Germaniei federale când guvernarea este asumată de un partid şi nu de o coaliţie.
***
Cancelarul german Angela Merkel a obţinut, duminică, un triumf personal în alegerile legislative, partidul său conservator câştigând peste 42 la sută din voturi, dar ea ar urma să guverneze cu opoziţia, aliatul său liberal neintrând în Bundestag, potrivit estimărilor televiziunilor.
FDP, aliatul liberal al partidului conservator CDU, nu ar fi reuşit să întrunească 5 la sută din voturi pentru a putea intra în Bundestag, o premieră în istoria Germaniei federale, în timp ce social-democraţii din SPD ar fi obţinut între 26 şi 26,5 la sută din sufragii.
Primele exit-poll-uri ale alegerilor legislative pentru Bundestag, potrivit televiziunii germane ARD:
Uniunea Creştin Democrată (CDU, Angela Merkel): 42%
Partidul Social Democrat (SPD, Peer Steinbruck): 26%
Partidul Democrat Liber (FDP): 4,7%
Partidul Verzilor: 8%
Partidul de Stânga Die Linke: 8,5%
Alternativa pentru Germania: 4,9%
Partidul Piraţilor: 2,5%
Grafic cu primele exit-poll-uri la alegerile legislative din Germania, transmise de teleziviunile ARD şi ZDF FOTO Spiegel
Angela Merkel a ţinut primul discurs de la închiderea urnelor de votare, la scurt timp după anunţare primelor rezultate preliminare. Cancelarul şi-a exprimat bucuria pentru „rezultatele excelente” şi a mulţumit în mod special „prietenilor din Uniune”, referindu-se la coaliţia sa cu partidul liberal, care nu au reuşit totuşi să treacă de pragul minim pentru a intra în Bundestag. „Fiecare a dat ce a avut mai bun”, a mai spus Merkel.
Frugală, rece, plictisitoare - sunt doar câteva dintre cuvintele folosite pentru a o descrie pe Angela Merkel din 2005 încoace, de când a devenit cancelarul Germaniei. Astăzi, Fraulein Nein a câştigat un nou mandat de cancelar al Germaniei.
Este prima femeie care a deţinut această funcţie, la fel cum este şi prima femeie-preşedinte al CDU, rol pe care şi l-a asumat în anul 2000. A refuzat mereu să fie comparată cu cealaltă femeie care a modelat politica ultimului secol, fostul premier britanic Margareth Thatcher, care a murit în aprilie, la 87 de ani. A fost numită deseori „Doamna de Fier” datorită politicilor dure de austeritate şi lipsei de echivoc cu care-şi conduce partidul, exact ca Lady Thatcher.
Acum însă, câştigând al treilea mandat de cancelar, asemănările dintre cele două femei puternice se înmulţesc - şi Thatcher a fost aleasă tot pentru trei mandate, fără a-l fi terminat însă pe ultimul. Dacă Merkel va rămâne însă în funcţie pe toată perioada acestui nou mandat de patru ani, atunci ea va deveni, în 2016, cel mai longeviv şef de guvern femeie din întreaga lume. Thatcher a stat la putere numai 11 ani şi încă deţine acest record.
Cum a ajuns Merkel să fie cea mai puternică femeie din lume? Născută în democraţie, în Germania de Vest, dar crescută în comunism, în Germania de Est, Angela Dorothea Kasner este fiica pastorului luteran Horst Kasner. Adolescenţa i-a fost marcată de omniprezenţa puternicei poliţii secrete - Stasi - şi, deşi cancelarul susţine că pe atunci nu era interesată de politică, restricţiile impuse de sistemul totalitarist i-au format viziunea despre lume şi au învăţat-o importanţa discreţiei, dar şi puterea de a-ţi asuma o poziţie.
Merkel a fost caracterizată drept o elevă peste medie, cu aptitudini deosebite la matematică şi filologie, însă ştiinţele au fost cele care i-au captat atenţia pentru totdeauna. După ce a terminat liceul, a studiat fizica la Universitatea din Leipzig, iar caracteristicile definitorii pentru un om de ştiinţă au devenit cele de bază pentru politicianul Merkel.
După ce şi-a obţinut doctoratul în acest domeniu, Merkel a lucrat iniţial drept chimist la Academia de Ştiinţe din Berlinul de Est. A intrat într-un partid mic, independent, numit Trezirea Democrată, cu puţin timp înainte de reunificare.
A urcat rapid în ierarhia partidului care se aliniase deja politicilor duse de Helmut Kohl, care i-a devenit şi mentor şi a început s-o numească „fetiţa mea”. La căderea zidului, în octombrie 1990, Merkel era deja vicesecretarul de presă al premierului Germaniei de Est. A avut astfel un loc în primul rând pentru a urmări tragedia economică prin care a trecut fosta Germanie de Est. Iar asta i-a schimbat perceptele economice pe veci. „Uitaţi ce e, eu am trecut prin colapsul unei ţări, a Republicii Democrate Germania. Sistemul economic a eşuat sub controlul Uniunii Sovietice”, i-a spus ea în aprilie premierului polonez Donald Tusk.
Uitaţi ce e, eu am trecut prin colapsul unei ţări, a Republicii Democrate Germania. Sistemul economic a eşuat sub controlul Uniunii Sovietice. Şi refuz să stau şi să privesc cum Europa ca întreg regresează spre asta. Ar fi absurd, avem toate uneltele în mâini. Angela Merkel
Considerată liderul de facto al Uniunii Europene, moştenirea lui Merkel va fi cu siguranţă pecetluită de felul în care uniunea reuşeşte să iasă din criză. Aruncată în mijlocul haosului economic, Merkel a fost obligată să ia decizii dure şi să dicteze măsuri de austeritate statelor pe care Germania le-a împrumutat. Chiar dacă acum economiştii şi instituţiile internaţionale - în frunte cu FMI - susţin o relaxare a strânsului curelei, tăierile bugetare cerute de cancelarul german în schimbul banilor au ajutat statele să-şi reducă deficitele bugetare şi să-şi consolideze finanţele publice.
Este România pregătită pentru propria „Doamnă de Fier”?
Aşa cum Lady Thatcher a devenit „Doamna de Fier” pentru că refuza să dea înapoi, la fel Angela Merkel reuşeşte săşi impună punctul de vedere între jocurile de culisele şi obiectivele ascunse ale marilor puteri. Deocamdată, ea este un model pentru orice femeie-politician, la fel ca Thatcher, Hillary Clinton şi Madeline Albright, care au ştiut să profite de moment pentru a-şi trasa ascensiunea politică. Rămâne de văzut dacă România este pregătită pentru un lider femeie, de ce nu, chiar şi pentru o femeie la conducerea statului.
CITEŞTE MAI MULT
Viitorul UE, în mâinile alegătorului german
Scrutinul parlamentar federal din Germania a stârnit o fascinaţie şi o aşteptare fără precedent în străinătate. Însă pentru partidele şi electoratul din Germania, rolul şi influenţa ţării lor în Europa sunt atât de bine cunoscute încât nici măcar nu reprezintă o temă principală în campania electorală, notează site-ul de ştiri Press Europ.
Germania, încă divizată în urnele de vot. Cum votează fostele state din RDG?
La aproape un sfert de secol de la reunificare, prezenţa la vot a statelor germane din fosta RDG a fost constant mai mică decât cele din Vest. În 2009, media naţională a prezenţei la vot a fost de 70.8%, cea mai scăzută din istoria democratică a ţării, însă, chiar şi aşa, fosta Germanie de Est înregistra o medie de 64.3%, anunţă publicaţia Der Spiegel.
Birourile de vot s-au deschis duminică, la ora 06.00 GMT (09.00 ora României), în Germania pentru alegerile legislative care ar urma să o confirme pe Angela Merkel în funcţia de cancelar pentru alţi patru ani, relatează AFP.
Cum a transformat Merkel în vremuri de criză Uniunea Europeană
Cancelarul german Angela Merkel a navigat în ultimii patru ani cum a putut printre primejdiile ivite în cale din cauza crizei, reacţionând de la caz la caz. Din această cauză nu este îndrăgită peste tot în Europa.
Duminica ce poate schimba cursul Europei: de ce contează alegerile din Germania
Au trecut opt ani de când Angela Merkel a câştigat primul mandat în fruntea Cancelariei germane. Bătălia cu Schroeder a fost câştigată. La fel şi cea cu austeritatea. Germania are cea mai puternică economie din Europa şi este cel mai mare creditor al ţărilor de la periferia euro. PIB-ul său, în valoare de 2,7 trilioane de euro, înseamnă 30% din totalul zonei euro.
INFOGRAFIE Cum se votează nemţeşte. Rezultatul alegerilor, aşteptat în toată Europa
Votul din cea mai mare economie a Europei este aşteptat de toţi cetăţenii Uniunii, fiind un indicator clar pentru viitorul blocului comunitar, al zonei euro şi al economiei de pe vechiul continent.
Se încarcă comentariile...
