Cu două componente: industrie militară bazată pe o foarte puternică tradiţie de cercetare în domeniile de înaltă tehnologie şi o armată cu cimponente dotate, cele mai multe, la nivelul excelenţei, începând cu "la force de frappe", forţa nucleară.

Să începem cu aceasta din urmă, Franţa ocupând locul 3 în clasamentul Status of World Nuclear Forces 2017 publicat în Bulletin of Atomic Scientists, adevărat departe de ceea ce deţin primele două clasate (Rusia şi SUA).

Şi iată, folosind ca sursă situl GLOBAL FIREPOWER 2017, detalierea capacităţilor militare franceze:

- populaţie: 66.835,154

- apţi pentru serviciul militar: 23.750.00

- numărul celor care ating anual vârsta de încorporare: 775.000

- personal activ: 205.00

- personal activ în rezervă: 195.770

Dotările armatei de uscat (incluzând tancuri grele de luptă, tancuri uşoare şi distrugătoare de tancuri, fie şenilate sau tractate precum şi, în categoria AFV, transportoare blindate şi vehicule de luptă pentru infanterie):

- tancuri: 406

- vehicule blindate de luptă (AFV) : 6.863

- tunuri autotractate: 325

- sisteme de lansatoare de rachete multiple: 44

Forţele aeriene (avioane şi elicoptere din dotarea tuturor categoriilor de arme)

- total avioane: 1.305

- avioane de vânătoare/intercepţie: 296

- avioane de atac: 284

- avioane de transport: 662

- avioane de antrenament: 283

- elicoptere: 610

- elicoptere de atac: 49

Forţele navale (inclusiv nave purtătoare de elicoptere precum şi toate navele auxiliare cunoscute)

- total forţă navală: 118

- portavioane şi portelicoptere: 4

- fregate: 11

- distrugătoare: 4

- corvete: 0

- submarine: 10

- nave de apărare de coastă: 17

- nave puitoare de mine sau pentru lupta anti-mine: 18

Resurse (petrol): cu toate avansurile înregistrate în tehnologia de luptă, petrolul rămâne principala resursă pentru armată şi susţinerea economiei

- producţie de petrol: 15.340 bbl/zi

- consum: 1.770.000 bbl/zi

- rezerve de petrol existente 84.080.000 bbl

Logistică disponibilă. În cea mai mare parte, războiul este o luptă la nivelul logisticii - capcitatea de a mişca trupe şi tehnica necesară fiind la fel de importantă cât este acţiunea directă. Forţa de muncă susţine capacitatea industriei de război.

- forţă de muncă: 30,480.000

- capacitatea marinei comerciale: 162

- porturi şi terminale importante: 14

- acoperierea în drumuri: 951.200

- acoperirea în căi ferate: 29.640

- aeroporturi funcţionale: 464.

În fine, iată datele financiare:

- bugetul pentru apărare: 35.000.000.000 $

- Datoria externă: 5.360.000 000 000 $

- rezerve în valută şi aur: 138.200.000.000 $

Unul dintre aspectele cele mai interesant ale oricărei discuţii privind capacitatea militară a Franţei o constituie disponibilitatea acestei ţări de a vinde armament, fie de bază, fie unul extrem de sofisticat, la preţuri relativ avantajoase, ceea ce o face să fie o forţă competitivă în domeniu, fiind clasată, de obicei, pe locuurile trei-patru în clasamentul mondial al celor mai mari vânzători de arme ai planetei.  Contrar ideilor preconcepute, cea mai importantă piaţă franceză de vânzare de armament nu o constituie Africa, ci Asia şi Oceania şi, în ultimul deceniu, Orientul Apropiat.

Cei de Amnesty International spun că Franţa face parte dintre cei cinci cei mai mari exportatori de arme pe plan mondial, "locul său în calsament variind de la un an la altul, înainte sau după Marea Britanie şi Germania". În acest moment, cei mai mari clienţi ai industriei franceze de apărare sunt Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, India şi Australia (care a semnat recent un contract de cumpărare a  12 submarine tip Barracuda, contract în valoare de 34 miliarde $).  Aşa stătau lucrurile într-un clasament valabil pentru 2015:


Vânzările de arme constituie pentru Franţa un cert instrument de forţă pentru susţinerea unei diplomaţii extrem de active dar şi pentru crearea de locuri de muncă. Spre exemplu, contractul pentru vânzarea de submarine către Australia înseamnă crearea de 3000-4000 de locuri de muncă, după estimarea oficială a Ministerului francez al economiei. Vânzarea de arme este un domeniu în care Franţa înregistrează o creştere continuă începând cu 2012, fie că este vorba despre elicoptere, avioane de vânătoare Rafale sau blindate Leclerc, valoarea exporturilor fiind de 16 miliarde în 2015 şi dublându-se în 2016. Pentru perioada 2010-2014, una din trei comenzi venea din partea ţărilor din Orientul Apropiat, în 2014 Arabia Saudită devenind primul importator mondial de armament, iar Franţa are Arabia Saudită drept prim client, dar şi armata din Quatar (24 de avioane Rafale în valoare de 6,3 miliarde Euro, dar şi Egiptul cu o comandă de 24 de avioane Rafale precum şi o fregată multioperaţională pentru 5,2 miliarde Euro. Dar şi, pentru Kuweit, comanda este interesantă: 30 de elicoptere multirol tip Caracal pentru o sumă care depăşeşte 1 miliarde Euro.

Dacă Statele Unite îşi păstrează fără probleme primul loc în clasamentl mondial al exportatorilor de arme, iată ce susţine un raport foarte recent publicat de cabinetul de consultanţă IHS citat de Challenge:

"În 2018, Franţa va trece de pe locul trei mondial pe locul doi în ce priveşte exportatorii de echipamente de apărare, devansând astfel Rusia, pentru prima oară în decenii..Franţa şi-a relansat în forţă industria de apărare şi a beneficiat de vânzări regulate timp de mai mulţi ani consecutiv", estimarea fiind că, la nivelul anului 2018, "carnetul de comenzi" francez va înregistra o valoare totală de 54 de miliarde dolari.  

Raţionamentul, pe fond, implică pierederea sau păstrarea acesti pieţe din zona controlului implicat de apartenenţa Franţei la UE şi NATO.

Ce ar însemna ca această formidabilă capacitate de producţie militară să urmeze linia pro-rusă clamată cu fermitate de doamna Marine Le Pen sau, dimpotrivă, însemnătatea păstrării actualele angajamente de securitate ale unei ţări care este putere nucleară, aşa cum promite Emmanuel Macron, este uşor de determinat.

Cert est că, astăzi, vom afla răspunsul la această întrebare şi vom vedea dacă şi cum vor evolua mizele viitoare.