Lukaşenko se ia de NATO şi obţine sprijinul lui Putin. Avertisment de la Vilnius: un ajutor militar rus ar constitui o invazie. Scene ireale cu preşedintele belarus huiduit de muncitori VIDEO
0
Contestat în ţară şi izolat pe plan extern, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a lăsat deoparte neînţelegerile cu omologul său Vladimir Putin şi încearcă să obţină sprijinul său prin acuzaţii la adresa NATO. Lituania avertizează că un eventual ajutor militar al Moscovei pentru actuala putere de la Minsk ar însemna de fapt o invazie.
Aflat de 26 de ani la putere, Aleksandr Lukaşenko este puternic contestat în stradă după alegerile prezidenţiale din 9 august din Belarus. Este vorba de un val neobişnuit de proteste pentru fosta republică sovietică situată între Rusia şi Uniunea Europeană, atingând un punct important duminică, cu sute de mii de manifestanţi defilând pentru „Libertate!”. Oamenii regimului au organizat la rândul lor o contramanifestaţie, în marja căreia Lukaşenko i-a numit pe protestatari „şobolani” şi a acuzat NATO că îşi întăreşte prezenţa militară în apropierea ţării sale. Acuzaţia la adresa NATO se înscrie în nota Moscovei, care nu se împacă deloc cu existenţa Alianţei.
NATO a respins acuzaţia liderului de la Minsk. „Nu există o consolidare NATO în regiune. Prezenţa multinaţională NATO pe flancul estic al Alianţei nu este o ameninţare pentru nicio ţară. Este strict defensivă, proporţionată şi concepută pentru a preveni conflicte şi a menţine pacea”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Alianţei Nord-Atlantice.
NATO a cerut totodată puterii de la Minsk să respecte libertăţile fundamentale, inclusiv dreptul de a manifesta paşnic, şi a subliniat că urmăreşte îndeaproape situaţia din Belarus.
Protestatari răpiţi
Duminică după-amiază a avut loc în Belarus cea mai mare demonstraţie din istoria post-sovietică a ţării, sute de mii de persoane adunându-se în Mink precum şi alte oraşe pentru a manifesta împotriva lui Lukaşenko.
„Marşul pentru Libertate” de la Minsk FOTO EPA-EFE
Autorităţile au recurs din nou la intimidări. Potrivit unor jurnalişti de la faţa locului, unii oameni au fost săltaţi haotic atât de pe stradă, cât şi din curţile caselor. Radio Europa Liberă transmite că indivizi în civil au tras în oameni şi i-au băgat cu forţa în microbuze fără plăcuţe de înmatriculare, ducându-i către destinaţii necunoscute. Scene care amintesc de evenimentele din aprilie 2009 la Chişinău, când mulţimea a ieşit în stradă pentru a se opune regimului condus de comunistul Vladimir Voronin.
Scene de neimaginat până acum: Lukaşenko, huiduit la o uzină de tractoare
Într-o încercare de a arăta că este stăpân pe situaţie, Aleksandr Lukaşenko a urcat luni dimineaţă la bordul unui elicopter şi s-a dus la Uzina de Vehicule Militare Minsk (MZKT) pentru a discuta cu angajaţii aflaţi în grevă. Fapt rar, preşedintele belarus a fost huiduit şi întrerupt în repetate rânduri cu apeluri la a-şi da demisia. Potrivit unor martori oculari, Lukaşenko a rămas bulversat şi cu vocea tremurândă, scena fiind comparată cu ultimele clipe ale lui Nicolae Ceauşescu la conducerea României. În faţa angajaţilor de la MAZ, el s-a arătat dispus să facă o concesie, şi anume să împartă puterea. Ba chiar a susţinut că a început deja demersurile constituţionale necesare. Totuşi, Lukaşenko a exclus organizarea de noi alegeri, aşa cum solicită opoziţia. „Am avut deja alegeri. Până nu mă ucideţi, acest scrutin nu va avea loc”, a spus el.
La rândul ei, opozanta Sviatlana Ţihanouskaia, care s-a refugiat în Lituania, a declarat luni, într-o înregistrare video, că este pregătită să conducă ţara şi a făcut apel la crearea unui mecanism juridic care să permită defăşurarea de noi alegeri prezidenţiale, dar echitabile de această dată. „Sunt pregătită să îmi asum această responsabilitate şi să acţionez ca lider naţional în această perioadă”, a spus Ţihanouskaia, care, potrivit Comisiei Electorale Centrale, a obţinut 10% din voturi la 9 august, cu mult sub procentajul de 80% atribuit lui Lukaşenko.
Ea a îndemnat forţele de ordine să se alăture manifestanţilor şi a promis că le va ierta comportamentul din aceste zile. Circa 7.000 de persoane au fost arestate în urma alegerilor, iar multe dintre ele au afirmat că au fost bătute cu sălbăticie. Amnesty International vorbeşte despre „tortură la scară largă”.
Macron îndeamnă UE să fie alături de manifestanţi
În acest context, Emmanuel Macron a cerut Uniunii Europene „să se mobilizeze” alături de „sutele de mii” de persoane care manifestă în Belarus împotriva regimului. „Uniunea Europeană trebuie să continue să se mobilizeze alături de sutele de mii de belaruşi care demonstrează paşnic pentru respectarea drepturilor lor, a libertăţii şi a suveranităţii lor”, a scris preşedintele francez pe Twitter.
Ca răspuns la agravarea crizei din Belarus, UE şi-a dat acordul vineri pentru impunerea de sancţiuni împotriva oficialilor din Belarus implicaţi în acte de represiune sau de fraudă electorală. Miercuri, liderii UE vor discuta prin videoconferinţă despre situaţia din Belarus. „Poporul din Belarus are dreptul de a-şi decide viitorul şi de a-şi alege în mod liber liderul. Violenţa contra manifestanţilor este inacceptabilă”, a scris preşedintele Consiliului European Charles Michel pe Twitter.
Apel la un nou scrutin liber
În plus, liderii principalelor grupuri politice din Parlamentul European (PE), Renew Europe, PPE, S&D, Verzii şi Conservatorii, au solicitat luni, printr-o declaraţie comună, reluarea alegerilor prezidenţiale din Belarus.
„Cerem alegeri noi şi libere în Belarus”, este intitulată declaraţia comună semnată de cei cinci lideri ai grupurilor din PE, la iniţiativa europarlamentarului Dacian Cioloş, preşedintele Renew Europe, scrie g4media.ro.
„Aplaudăm poporul din Belarus pentru curajul şi hotărârea lor şi le sprijinim cu fermitate dorinţa pentru schimbare democratică şi libertate. Alegerile prezidenţiale din 9 august nu au fost nici libere, nici corecte şi informaţii credibile arată că scrutinul a fost câştigat de Sviatlana Ţihanouskaia. Drept urmare, nu recunoaştem realegerea în funcţia de preşedinte a lui Alexandr Lukaşenko, pe care îl considerăm persona non grata în Uniunea Europeană. Ne alăturăm poporului din Belarus în solicitarea sa pentru alegeri noi şi libere, sub supravegherea observatorilor independenţi”, se arată în declaraţie.
Kremlinul vrea să trimită trupe
În schimb, Kremlinul a ales să-l susţină pe Aleksandr Lukaşenko, în pofida divergenţelor anterioare, care au dus inclusiv la arestarea unor mercenari ruşi în Belarus. Luni, Moscova a anunţat că va oferi sprijin militar pentru Lukaşenko în caz de necesitate, confirmând astfel o declaraţie în acest sens făcută sâmbătă de preşedintele belarus. Lukaşenko susţine că se confruntă cu o „revoluţie colorată”, iar Rusia ar fi următoarea vizată dacă el va pierde puterea.
Zeci de camioane „Ural” şi „Kamaz”, fără numere de înmatriculare, care aparţin Gardei Naţionale a Federaţiei Ruse, au fost surprinse deplasându-se în direcţia frontierei cu Belarus, după cum relatează Conflict Intelligence Team pe pagina sa de Facebook.
Lituania şi Polonia, cu ochii spre Belarus
Lituania s-a arătat îngrijorată de o eventuală intrare a trupelor ruse în Belarus, apreciind că un ajutor militar al Moscovei ar fi echivalent cu o invazie. „Nu există niciun motiv pentru sprijin militar din partea Rusiei şi niciun temei juridic sau de altă natură pentru asta. (Un sprijin militar rus, n. red.) ar constitui o invazie în ţară şi ar distruge ultimele urme de independenţă”, a afirmat şeful diplomaţiei lituaniene Linas Linkevicius. „Rusia ar risca mult dacă ar face asta, în faţa a ceea ce se întâmplă în Belarus, în faţa sprijinului popular. Ar trebuie să conştientizeze că o invazie nu ar fi justificată nici juridic, nici moral, nici politic”, a adăugat ministrul lituanian.
Pe de altă parte, Polonia dă asigurări că monitorizează situaţia de la frontiera sa cu Belarus. „Urmărim ceea ce se întâmplă în Belarus, la fel ca toate ţările din NATO, şi vom fi atenţi şi la ceea ce se întâmplă la frontierele noastre. Nu vom fi pasivi în această observare”, a declarat viceministrul polonez al Apărării Wojciech Skurkiewicz.
Se încarcă comentariile...
