Război în Ucraina. Biden neagă că ar fi făcut apel pentru schimbarea regimului în Rusia
0
Este a 32-a zi de război pe teritoriul Ucrainei. Zelenski le cere aliaţilor europeni şi SUA să ofere rapid sprijin militar deoarece această luptă este şi pentru libertatea Europei.
UPDATE 05:28 Joe Biden neagă că ar fi făcut apel pentru schimbarea regimului în Rusia. "Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere" afirma Biden într-un discurs la Varşovia. Întrebat dacă vrea ca Putin să fie înlăturat de la putere, Biden a răspuns că nu.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, într-un interviu pentru presa din Rusia, că oraşe ca Volnovaha, Mariupol şi altele, din regiunea Kiev, nu mai există, ca urmare a atacurilor ruşilor, relatează news.ro.
UPDATE 04:42 Medicii ucraineni au raportat o creştere dramatică a naşterilor premature. Mai multe clinici prenatale din Harkov şi Liev au relatat pentru BBC că numărul naşterilor premature s-au dublat, sau chiar triplat de la începutul războiului.
Germania ia în considerare sistemul antirachetă pentru a se proteja în cazul unui potenţial atac rusesc. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat şi că germanii trebuie să fie conştienţi că au un vecin care e pregătit să folosească violenţa pentru a-şi impune interesele. Acesta nu a precizat ce tip de sistem de apărare are în vedere Berlinul.
Duminică au avut loc proteste în întreaga lume pentru încetarea războiului din Ucraina.
UPDATE 23:07 Omagiu adus pentru persoanele decedate la teatrul Mariupol. În Budapesta oamenii au aşezat 300 de perechi de încălţăminte folosită pe malul Dunării lângă memorialul "Pantofi pe Dunăre".
Şcolile din Kiev îţi vor relua activitatea online începând deluni, a anunţat primarul Vitali Kliciko.
“La 28 martie, procesul educaţional se va relua în capitală – în format online. Va fi adaptat condiţiilor actuale. Şi se vor folosi diverse platforme educaţionale pentru elevi”, a precizat Kliciko pe Telegram.
UPDATE 21.21 Autoritatea de reglementare a presei din Rusia, Roskomnadzor, a emis un avertisment către mass media din ţară în legătură cu un interviu cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează BBC.
Autoritatea de reglementare a avertizat presa că nu trebuie să publice interviul şi că „a fost demarată o anchetă pentru a identifica nivelul de responsabilitate şi ce măsuri se vor lua” în raport cu instituţia de presă care a realizat interviul.
Roskomnadzor notează că unele dintre instituţiile media care au participat la interviu sunt desemnate „agenţi străini” în Rusia.
Anterior, publicaţia liberală rusă Meduza a anunţat că l-a intervievat pe Zelenski, împreună cu Dozhd TV şi ziarul rus Kommersant. Meduza şi Dozhd sunt ambele blocate în Rusia, iar Dozhd a şi suspendat toate activităţile jurnalistice.
Rusia a adoptat recent noi legi care restricţionează modul în care presa rusă poate relata despre războiul din Ucraina.
Cea mai strictă dintre noile legi, împotriva diseminării „falsurilor” cu privire la activităţile Forţelor Armate Ruse, prevede pedepse penale grave de până la 15 ani de închisoare.
UPDATE 20.46 Fostul campion mondial la şah Garry Kasparov critică răspunsul Occidentului la invazia ordonată de Putin în Ucraina, într-un editorial din New York Daily News. El laudă armata ucraineană, care „a luptat bine şi din greu, cu pasiunea unui popor care îşi apăra ţara” şi spune că „forţele ruse s-au dovedit inepte şi necoordonate, putrede de corupţie”.
UPDATE 20.43 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat duminică o lege care restrânge difuzarea de informaţii despre mişcări de trupe şi de echipament militar, mai puţin în cazul în care aceste informaţii sunt anunţate sau aprobate de către Statul Major ucrainean, scrie News.ro.
Această lege prevede pedepse cu închisoarea cuprinse între trei şi opt ani de zile, potrivit agenţiei de stat ucrainene de presă Ukrinform.
Ea interzice „difuzarea neautorizată de informaţii despre direcţia şi mişcarea asistenţei militare internaţionale destinate Ucrainei, mişcarea sau deplasarea Forţelor armate ucrainene sau altor formaţiuni militare ucrainene, pe timpul legii marţiale sau unei stări de urgenţă”, precizează Ukrinform.
UPDATE 20.11 Protestatari civili din Herson, care manifestau împotriva ocupaţiei ruse, au fost dispersaţi cu fumigene.
UPDATE 19.15 Delegaţiile rusă şi ucraineană care negociază un posibil acord de pace după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei se vor întâlni luni în Turcia pentru o nouă rundă de tratative, preconizată să dureze trei zile.
„La discuţiile de astăzi prin videoconferinţă s-a decis desfăşurarea următoarei runde (de negocieri) cu prezenţă, în Turcia, între 28 şi 30 martie”, a anunţat duminică negociatorul ucrainean David Arahamia, citat de AFP.
Turcia, care încearcă să medieze negocierile ruso-ucrainene, a găzduit pe 10 martie o reuniune între ministrul rus de Externe Serghei Lavrov şi omologul său ucrainean Dmitro Kuleba, încheiată fără rezultate concrete.
Începute cu întâlniri fizice între cele două delegaţii, negocierile ruso-ucrainene se desfăşoară în prezent online înt-un ritm aproape zilnic şi cu divergenţe semnificative.
Moscova cere în principal un statut de neutralitate pentru Ucraina, demilitarizarea ei, un statut oficial pentru limba rusă, recunoaşterea peninsulei Crimeea, anexată în 2014, ca parte a Rusiei şi autodeterminarea teritoriilor separatiste proruse din Donbas în razele administrative ale regiunilor din care s-au desprins acum opt ani.
Kievul s-a arătat dispus pentru un anumit compromis în privinţa neutralităţii, cu garanţii de securitate solide din partea Rusiei, Turciei şi a Occidentului, nu însă şi în privinţa suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale.
UPDATE 18.59 Peste 3,8 milioane de persoane au fugit din Ucraina de la lansarea invaziei ruse, la 24 februarie, potrivit unui bilanţ publicat duminică de ONU, însă fluxul refugiaţilor a încetinit în mod clar de la 22 martie, transmite AFP.
Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) înregistra duminică 3.821.049 de refugiaţi ucraineni.
Bilanţul de duminică este mai mare cu 48.450 de refugaţi decât cel de sâmbătă.
Polonia a primit peste jumătate dintre aceşti refugiaţi, aproximativ şase din zece persoane de la începutul invaziei ruse, adică peste două milioane de persoane.
Aproximativ 90% dintre persoanele care au fugit din Ucraina sunt femei şi copii.
ONU estimează la aproape 6,5 milioane numărul persoanelor strămutate în interiorul Ucrainei.
Europa nu s-a mai confruntat cu un asemenea val de refugiaţi de la al Doilea Război Mondial încoace, notează AFP, potrivit news.ro.
UPDATE 18.22 Dmitri Medvedev, unul dintre cei mai vocali reprezentanţi ai regimului Putin în contextul războiului din Ucraina, a enumerat patru scenarii în care Rusia ar putea recurge la arma nucleară:
1. În cazul în care Rusia este vizată de un atac cu rachete cu încărcătură nucleară;
2. În cazul unei utilizări diferite a armelor nucleare împotriva Rusiei sau a aliaţilor săi;
3. În cazul unui atac asupra infrastructurii critice menit să paralizeze forţele de descurajare nucleară ale Rusiei;
4. În cazul unui act de agresiune împotriva Rusiei sau a aliaţilor săi care ameninţă existenţa ţării, chiar şi fără utilizarea armelor nucleare.
Dmitri Medvedev a ţinut totodată să menţioneze că doctrina nucleară a Rusiei nu prevede că inamicul trebuie să lovească primul şi că Moscova poate ataca cu arme nucleare o forţă ostilă ce a folosit doar arme convenţionale.
UPDATE 17.42 Referendumurile în teritoriile separatiste din Donbas recunoscute de Moscova ca state independente „sunt nule şi neavenite şi nu vor avea nicio bază legală”, a reacţionat conducerea de la Kiev în urma anunţului cu privire la organizarea unui plebiscit de „aderare” la Rusia făcut mai devreme de liderul prorus al autoproclamatei republici populare Luhansk, Leonid Pasecinik, relatează Reuters.
Locuitorii teritoriului separatist prorus din Lugansk ar putea fi chemaţi în curând la un referendum vederea „aderării” la Rusia, a anunţat duminică Leonid Pesecinik.
„Toate referendumurile în teritorii ocupate temporar sunt nule şi neavenite şi nu vor avea nicio validitate legală”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe.
„Dimpotrivă, Rusia se expune unor sancţiuni şi mai dure din partea comunităţii internaţionale, care-i vor accentua izolarea la nivel mondial”, a avertizat el.
UPDATE 16.27 Washingtonul nu caută să schimbe regimul de la Moscova, dă asigurări duminică secretarul de stat american Antony Blinken, care consideră că această problemă este „de resortul ruşilor”, încercând astfel să clarifice declaraţiile făcute sâmbătă, în Polonia, de către preşedintele Joe Biden.
Preşedintele american Joe Biden l-a catalogat sâmbătă, la Varşovia, pe omologul său rus, Vladimir Putin, drept un „măcelar” şi a apreciat că acesta „nu poate rămâne la putere”.
Casa Albă a minimalizat imediat declaraţiile lui Biden şi a dat asigurări că acesta nu a îndemnat la o „schimbare de regim” în Rusia.
Biden voia să sublinieze că „Putin nu poate fi autorizat să lanseze un război sau o agresiune împotriva Ucrainei sau oricui altcuiva”, a declarat Antony Blinken.
„Aşa cum ne-aţi auzit repetând, nu avem vreo strategie de schimbare a regimului în Rusia sau oriunde altundeva”, a subliniat el în cursul unei vizite la Ierusalim.
UPDATE 15.44 Teritoriul separatist Luhansk, căruia Vladimir Putin i-a recunoscut „independenţa”, ar putea să organizeze în curând un referendum de „aderare” la Rusia.
„Cred că, într-un viitor apropiat, un referendum va avea loc pe teritoriul republicii (autoproclamate Luhansk, n. red.), în cursul căruia poporul îşi va exercita dreptul constituţional absolut şi îşi va exprima opinia cu privire la aderarea la Federaţia Rusă”, a declarat duminică Leonid Pasecinik, liderul separatiştilor proruşi din Luhansk.
„Nu ştiu de ce, (dar) sunt sigur că aşa se va întâmpla”, a insistat el, fără să ofere detalii sau o posobilă dată pentru organizarea „referendumului”.
Teritoriul separatist din regiunea ucraineană Luhansk nu se mai află sub controlul Kievului din 2014, la fel ca teritoriul separatist din regiunea Doneţk. Regiunile administrative Luhansk şi Doneţk formează împreună regiunea istorică şi culturală Donbas.
Teritoriile separatiste din Luhansk şi Doneţk şi-au proclamat independenţa în urma unor referendumuri neconstituţionale, iar actul lor nu este recunoscut de către comunitatea internaţională.
Vladimir Purtin a recunoscut la 21 februarie, într-o secvenţă foarte coregrafiată, independenţa celor două regiuni separatiste ucrainene şi le-a răspuns unei solicitări de a implementa „o cooperare în domeniul apărării”.
Acesta a fost preludiul invaziei Ucrainei de către trupe ruse, la 24 februarie, cu scopul, în versiunea Kremlinului, apărării populaţiei din teritoriilor separatiste.
UPDATE 14.39 Agenţia Nexta publică un filmuleţ de 2 minute despre schimbările prin care a trecut Kievul din cauza războiului.
UPDATE 14.36 Preşedintele francez în exerciţiu Emmanuel Macron anunţă duminică faptul că nu „nu va folosi” epitele folosite de către omologul său american Joe Biden împotriva lui Vladimir Putin, pe care l-a catalogat drept un „măcelar”, respingând o escaladare atât „în vorbe”, cât şi „în fapte” în Războiul rus din Ucraina, relatează AFP.
Candidatul la preşedinţia franceză anunţă că urmează să discute cu omologul său rus „mâine sau pomâine”, în vederea organizării unei operaţiuni de evacuare a oraşului Mariupol (est), care este „necesară rapid”.
Preşedintele Statelor Unite l-a atacat în mod violent pe omologul său rus, sâmbătă, în Polonia, dând asigurări că acesta este un „măcelar” şi că „nu poate rămâne la putere”, după care Casa Albă i-a minimalizat declaraţiile.
UPDATE 14.20 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care cere statelor membre NATO să trimită armament Ucrainei, cu care să înfrunte invazia rusă, pe care-l aşteaptă de „31 de zile”, de la începutul războiului rus, critică dur Organizaţia Atlanticului de Nord, întrebându-se dacă nu cumva este condusă de Rusia, relatează AFP.
„Avem nevoie de armament suplimentar. Noi trebuie să protejăm nu doar Ucraina, ci şi alte ţări din Europa de Est, ameninţate de o invazie rusă. Am spus clar acest lucru, în discuţiile noastre cu omologii noştri americani în Polonia”, a dat el asigurări într-o înregistrare video publicată sâmbătă seara.
„Ce face NATO? Este condusă de Rusia? Ce aşteaptă?”, a criticat el.
„Care este preţul acestei securităţi? Este foarte specific. Sunt avioane pentru Ucraina. Sunt tancuri pentru statul nostru. este apărare antirachetă. Este armament antinavă. Este ceea ce au partenerii noştri. Este ceea ce este acoperit de praf în hangarele lor de stocare”, a declarat Zelenski.
UPDATE 14.14 Kirill Budanov, şeful Direcţiei de Informaţii a armatei ucrainene, a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea încerca să impună Ucrainei un scenariu „coreean”.
„După eşecurile de lângă Kiev şi imposibilitatea răsturnării guvernului central al Ucrainei, Putin schimbă deja principalele direcţii operaţionale - acestea sunt Sud şi Est. Există motive să credem că ia în considerare scenariul «coreean» pentru Ucraina. Adică va încerca să impună o linie de demarcaţie între regiunile neocupate şi cele ocupate ale ţării noastre. De fapt, aceasta este o încercare de a crea Coreea de Nord şi de Sud în Ucraina ", a explicat Budanov pe contul de Telegram.
Oficialii serviciilor de informaţii sunt încrezători că dictatorul rus se confruntă în continuare cu problema graniţei terestre dintre Crimeea ocupată şi Rusia. Dar principala problemă pentru implementarea acestui plan este Mariupol, care este încă disputat.
UPDATE 12.38 Vladimir Putin a început să se pregătească pentru un război împotriva Ucrainei imediat după victoria lui Joe Biden la alegerile prezidenţiale din SUA, alegerea liderului democrat în fruntea Statelor Unite însemnând pentru liderul rus o confruntare inevitabilă, potrivit unui raport al organizaţiei internaţionale pentru drepturile omului „Agora” citat de rbc.ua.
UPDATE 12.34 Forţele ruse au deschis focul asupra unei unităţi de cercetare nucleară din oraşul Harkov, a anunţat sâmbătă parlamentul ucrainean într-o postare pe Twitter.
„În prezent, este imposibil de estimat amploarea pagubelor din cauza ostilităţilor necontenite din zona instalaţiei nucleare”, se menţionează în postare, care citează un comunicat al Inspectoratului de Reglementare Nucleară de Stat.
În acelaşi timp, armata rusă a preluat controlul asupra oraşului ucrainean Slavutîci, construit lângă Cernobîl pentru angajaţii acestei centrale nucleare avariate în 1986.
UPDATE 12.30 Volodimir Zelenski afirmă că Moscova seamănă o ură profundă în poporul ucrainean.
„Faceţi totul pentru ca poporul nostru să abandoneze limba rusă, pentru că limba rusă va fi asociată de-acum numai cu voi, cu exploziile şi cu crimele voastre”, denunţă într-o înregistrare video, difuzată în noaptea de sâmbătă spre duminică, şeful statului ucrainean.
Invazia rusă în Ucraina s-a transformat într-un război de uzură, iar bilanţul morţilor creşte, în timp ce Moscova vrea să cucerească oraşe asediate.
UPDATE 12.28 Un bărbat suspectat de spionaj a fost arestat la locul unuia dintre cele două atacuri cu rachetă de sâmbătă, la Liov, a anunţat guvernatorul acestei regiuni din vestul Ucrainei, Maksim Kozîţki.
Poliţia a descoperit pe telefonul suspectului poze ale unor puncte de control din regiune.
Aceste imagini au fost trmise către două numere de telefon ruseşti, a declarat Kozîţki.
Cel puţin cinci persoane au fost rănite în aceste atacuri.
UPDATE 12.26 O instaţie din Liov folosită în vederea reparării unor sisteme de apărare antiaeriană, staţii radar şi vizoare de tanc au fost atacate sâmbătă la Liov, susţine purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.
Ministerul rus al Apărării a difuzat o înregistrare video a atacului cu rachete de la Liov.
Rusia a folosit rachete de croazieră pentru a distruge un „arsenal” de sisteme antierene de tip S-300 şi de tip Buk, mai susţine Konaşenkov.
UPDATE 09.08 Viceprimarul oraşului Mariupol a declarat că oamenii încep să moară de foame şi deshidratare, în condiţiile în care rezervele de mâncare şi apă se împuţinează, iar accesul ajutoarelor umanitare în oraş este blocat, scrie BBC.
„Unii oameni mor de deshidratare şi de foame. Alţii mor pentru că nu au medicamente, insulină... Pentru că nu au acces la asistenţă medicală”, a declarat viceprimarul Serghei Orlov pentru BBC.
„Unele mame nu au lapte şi nu-şi pot hrăni copiii. Ce pot să facă? Nu ştiu. Nu se găseşte mâncare pentru copii deloc în oraş.”
Mariupol este sub asediu din primele zile ale războiului şi a ajuns o ruină, cu cartiere întregi distruse. Serghei Orlov spune că 70% din spitalele oraşului au fost „ditruse de bombe”.Comunicaţiile cu oraşul sunt dificile, iar informaţiile sunt dificil de verificat independent, precizează BBC.
Localnicii îşi petrec cea mai mare parte a timpului în adăposturi şi subsoluri, fără electricitate, apă sau gaz.
„Oamenii încearcă orice ca să supravieţuiască. Împart mâncarea, apa, strâng lemne şi gătesc în stradă”, a mai spus Orlov.
UPDATE 09.03 „Măcelarul de la Mariupol” ar trebui să fie judecat pentru crime de război pentru că a ordonat un atentat care a ucis 300 de oameni într-un teatru care avea cuvântul „copii” scris afară, spun supravieţuitorii atacului.
Cererile ca un general rus numit „măcelarul de la Mariupol” să se confrunte cu un proces pentru crime de război – după ce a fost acuzat că a ordonat atacul asupra teatrului în care a ucis 300 de oameni – vin în timp ce supravieţuitorii continuă să dezvăluie tragedia oraşului asediat.
Generalul colonel Mikhail Mizinţev, care într-un înfricoşător apel telefonic interceptat părea să-l mustre pe un ofiţer subaltern pentru că nu i-a tăiat urechile unui soldat care a fost surprins că nu purta uniforma în mod corespunzător, este suspectat că se află în spatele ororii cu care se confruntă locuitorii.
UPDATE 08.51 Luptătorii ceceni merg din casă în casă în Mariupol în timp ce trag în mod sălbatic, potrivit imaginilor din-un nou videoclip din oraşul în care „până la 20.000” oameni au fost ucişi în lupte infernale.
Un grup de luptători ceceni a fost văzut în videoclipuri trăgând cu mitraliere grele spre clădiri rezidenţiale din oraşul asediat al Ucrainei Mariupol.
Videoclipul, distribuit de liderul războinic cecen aliat al Kremlinului, Ramzan Kadîrov, a arătat, de asemenea, soldaţii ceceni aparent sărbătorind în timp ce camera filma pentru a arăta carcasele blocurilor de apartamente distruse.
Pe canalul său Telegram, Kadîrov a susţinut că luptătorii săi curăţau „teritoriul naziştilor” – repetând o expresie folosită de preşedintele rus Vladimir Putin şi de maşina sa de propagandă pentru a justifica invazia Ucrainei.
UPDATE 08.35 Rachetele Starstreak de fabricaţie britanică sunt gata să fie desfăşurate în Ucraina pentru a doborî iminent avioanele lui Putin, a anunţat ministrul britanic al apărării, Ben Wallace.
Rachetele antiaeriene de fabricaţie britanică sunt pe cale să fie desfăşurate de Ucraina pentru a fi folosite în conflict pentru prima dată, ameninţând să umilească armata lui Vladimir Putin care a invadat Ucraina.
Secretarul Apărării, Ben Wallace, a declarat pentru The Mail, duminică, că sistemul Starstreak – o rachetă de umăr care zboară cu o viteză de peste trei ori mai mare decât viteza sunetului şi care poate doborî avioanele inamice care zboară la altitudine mai joasă – este gata de livrare.
UPDATE 08.24 Comandantul unui regiment de tancuri rus s-a sinucis „după ce a aflat că 90% din tancurile de rezervă erau inutilizabile, deoarece piesele fuseseră furate”, susţin serviciile de informaţii ucrainene.
Ministerul Apărării din Kiev a declarat că comandantul „regimentului 13 de tancuri” din cadrul „diviziei a 4-a de tancuri a Federaţiei Ruse” s-a împuşcat din cauza situaţiei îngrozitoare, după ce a aflat starea tancurilor de rezervă ale unităţii.
Dacă se confirmă informaţia, moartea comandantului ar fi cea mai recentă dintr-un şir de ofiţeri şi generali ruşi de rang înalt care au fost ucişi în Ucraina.
Forţele Moscovei au vehicule militare prost întreţinute şi se confruntă cu „problema imposibilităţii refacerii echipamentelor după „scoatera” din unităţi.
Potrivit serviciilor secrete ucrainene, în multe cazuri, echipamentele electronice care conţineau metale preţioase au fost demontate de pe multe vehicule de luptă ruseşti păstrate în depozit.
UPDATE 06:00 Ucrainenii anunţă că încă un general a fost ucis. Ministerul Apărării Ucrainei a afirmat că generalul rus Iakov Rezanţev a fost ucis într-un atac din apropierea oraşului Herson, aflat la sudul Kievului, relatează BBC.
Forţele ucrainene au preluat controlul în oraşele Poltava şi Malinikva, din regiunea Zaporojie, conform Kiev Independent. Cei de la CNN au relatat că au verificat mai multe video-uri în care se arată că trupele ucrainene ar controla din nou mai multe sate din Sumî şi Vilhivka.
UPDATE 05:00 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a modificat cererea faţă de partenerii săi internaţionali, acesta cerându-le să îi ofere doar 1% din tancurile şi avioanele NATO. Zelenski a spus că Ucraina aşteaptă de 31 de zile asistenţă şi ridică o întrebare legat de cine conduce mai exact Alianţa Euro-Atlantică. Acesta subliniază faptulcă sprijinul oferit Ucrainei este şi pentru siguranţa Europei.
Peste 5.000 de persoane au fost evacuate sâmbătă prin coridoarele umanitare, conform declaraţiilor peşedinţiei ucrainene. Printre aceştia sunt doi copii grav răniţi şi un sugar cu pneumonie care au fost transportaţi direct la spital. Peste 4.300 din locuitorii Mariupolului au ajuns în oraşul Zaporizhzhia.
Liderul opoziţiei belaruse i-a transmis preşedintelui american că belaruşii sunt alături de poporul ucrainean.
„L-am asigurat pe preşedintele Biden că belarusii sunt în fruntea acestei lupte – şi stau fără teamă. alături de poporul Ucrainei. Sunt încrezător că libertatea şi umanitatea vor prevala. I-am cerut preşedintelui să menţină Belarus pe ordinea de zi.”, a declarat Sviatlana Tsikhanouskaya, relatează CNN.
UPDATE 04:55 Sancţiunile britanice ar putea fi ridicate dacă Rusia îşi retrage forţele armate de pe teritoriul Ucrainei.
O trupă de soldaţi ucraineni oferă un concert improvizat locuitorilor dintr-un cartier aflat în centrul Kievului. Trupa interpretează piese clasice ale muzicii pop ucrainene şi imnul naţional.
UPDATE 00:00 Joe Biden a avut un mesaj clar pentru Rusia în discursul de la Varşovia: Nici să nu vă gândiţi să păşiţi un centimetru pe teritoriul NATO.
Un reactor nuclear de cercetare a fost lovit de un proiectil rusesc la Harkov, conform publicaţiei Kiev Independent. Momentan nu se ştie care sunt daunele provocate de atac din cauză că bombardamentele continuă.
Atacul de la Harkov este confirmat şi de către parlamentul ucrainean, care a postat un mesaj pe Twitter în care afirmă că ruşii au atacat reactorul nuclear, dar estimarea amplorii daunelor încă nu este posibilă.
Se încarcă comentariile...
