Alegeri însângerate în Mexic: 30 de candidați uciși, 77 amenințați și 11 răpiți VIDEO

0
Publicat:

Peste 170 de atacuri au fost comise împotriva politicienilor în perioada premergătoare alegerilor din iunie. Aceste violențe au tensionat campaniile și au semănat îndoieli cu privire la guvernabilitate în mai multe regiuni. Specialiștii avertizează că linia de demarcație dintre statul mexican și crima organizată este din ce în ce mai neclară.

Noé Ramos Ferretiz a fost asasinat în stradă FOTO: X
Noé Ramos Ferretiz a fost asasinat în stradă FOTO: X

Violența electorală este necontrolată în Mexic. Noé Ramos Ferretiz, candidat la președinția municipală din Mante, un oraș din statul Tamaulipas, se afla în campanie vinerea trecută când a fost înjunghiat de mai multe ori. Politicianul, care este membru al Partidului Acțiunii Naționale (PAN), a murit în mijlocul evenimentului, spre șocul susținătorilor săi. Imagini copleșitoare cu pliante pătate de sânge au circulat ulterior, scrie elpais.com.

Principalul suspect a fugit fără urmă, în plină zi. La câteva ore după crima din Mante, cadavrul lui Alberto Antonio García, candidat la primărie din partea partidului de guvernământ, MORENA, a fost găsit în orașul San José Independencia, în statul Oaxaca. Soția sa, consilier în acest oraș cu mai puțin de 5.000 de locuitori, a fost eliberată în viață după ce a fost răpită timp de două zile.

Asasinatele lui Ramos Ferretiz și Antonio García sunt ultimele două cazuri înregistrate în timpul procesului electoral din 2024. Până în prezent, în acest ciclu electoral, 30 de candidați au fost deja asasinați, potrivit datelor think tank-ului Laboratorio Electoral ("Laboratorul Electoral").

În 2021, cel puțin 30 de candidați au fost asasinați, potrivit datelor firmei de consultanță. În procesul din 2018, au avut loc 24 de asasinate politice.

Cu puțin mai puțin de 40 de zile înainte ca mexicanii să se prezinte la urne pe 2 iunie, votul este aproape de a deveni cel mai violent din ultimii ani. „Fenomenul violenței electorale a luat amploare în țară și se răspândește din ce în ce mai mult. Nu este doar o chestiune de număr, ci și de expansiune teritorială: există mai multe semnale de alarmă, mai multe [zone] cu o incidență mai mare a violenței, mai multe atacuri", spune Arturo Espinosa Silis, director al Laboratorio Electoral. „Nu cred că trebuie să așteptăm ca numărul de victime să fie depășit... acest proces electoral a fost mai violent atunci când sunt analizate alte aspecte, cum ar fi agresiunile și amenințările", adaugă Daniela Arias, coordonatoarea organizației.

EL PAÍS a analizat concluziile firmei de consultanță din ultimele 10 luni, pentru a înțelege mai bine spirala de violență care înconjoară acest conflict, care a lăsat în urmă peste 170 de atacuri, inclusiv 29 de agresiuni, 11 răpiri și 77 de amenințări cu moartea. De asemenea, au fost înregistrate cel puțin alte 27 de asasinate ale celor care nu căutau să obțină o funcție aleasă, cum ar fi rude ale oficialilor, organizatori politici, lideri comunitari și politicieni în funcție. Aceste date au fost actualizate ultima dată la 19 aprilie.

Insecuritatea se răspândește mai repede decât statisticile. Chiar marțea trecută, la 23 aprilie, un grup înarmat a încercat să îl asasineze pe Arturo Lara, candidatul la primărie din partea Mișcării Cetățenești din Amanalco, o municipalitate din statul Mexic (Edomex). Partidul Revoluționar Instituțional (PRI) a anunțat, de asemenea, că candidatul său la președinția municipală din Zacapu, în statul Michoacán, Lorenzo Martínez, a renunțat la candidatură din cauza amenințărilor.

Violențele letale împotriva persoanelor care doresc să ocupe o funcție aleasă au ajuns în 13 din cele 32 de state ale țării. Se concentrează în centrul și sudul teritoriului național. „Steagurile roșii sunt în Michoacán, Guerrero și Chiapas”, explică Espinosa Silis. Șapte din cele 30 de asasinate ale candidaților au avut loc în statul Guerrero. Alte patru au fost înregistrate în Michoacán și alte trei în Chiapas. Oaxaca, Edomex, Guanajuato, Jalisco, Puebla și Veracruz au avut câte două cazuri fiecare, în timp ce Ciudad de Mexico, Colima, Morelos și Tamaulipas au avut câte unul.

În multe cazuri, înregistrarea acestor candidați nici măcar nu fusese oficializată sau campaniile lor politice nici măcar nu începuseră. Arias explică faptul că perioada de precampanie și inter-campanie - pauza dinaintea începerii ultimei porțiuni a cursei - sunt, de obicei, momente în care violența politică se agravează. Logica este că grupurile criminale organizate caută să exercite controlul politic în teritoriile pe care le domină. Organizațiile criminale sunt cele care autorizează cine poate concura și guverna, în încercarea de a trage sforile autorităților locale. „Este o modalitate de a face presiuni și de a condiționa deciziile partidelor politice”, spune ea.

Manuel Pérez Aguirre, un cercetător de la Colegiul din Mexic, specializat în crima organizată, este de acord că selecția candidaților tinde să fie o perioadă tensionată. „Februarie și martie tind să fie luni foarte violente, pentru că atunci [partidele decid] pe cine vor prezenta drept candidați”, subliniază el. Pentru a analiza violențele care au avut loc în timpul alegerilor din 2021, Pérez Aguirre și colegii săi cercetători au pornit de la ipoteza că cartelurile intervin în procesul politic. Deși aceasta a fost parțial coroborată, ei și-au dat seama, de asemenea, că crima organizată nu este singurul actor relevant din spatele crimelor. Politicienii înșiși sunt, de asemenea, implicați: unii caută să își câștige pozițiile "cu gloanțe".

Atunci când grupurile criminale reușesc să se infiltreze în guvernele locale - și când caută să mențină acest control în diverse procese electorale - analiza cade într-o zonă gri, deoarece linia care desparte statul de crima organizată devine din ce în ce mai neclară. „În multe cazuri, nu a putut fi stabilită ca atare o separare între un primar care era probabil autorul faptei și un grup infracțional”, remarcă Pérez Aguirre, în timp ce reflectează asupra unui studiu recent la care a fost coautor.

Omuciderile nu sunt singurele acte de intimidare. Michoacán este statul în care se înregistrează cele mai multe amenințări: 34 de candidați s-au retras din cursă după ce au fost intimidați de infractori. Acest fenomen a afectat șapte dintre cele 11 partide înregistrate în statul din vestul țării. „'Nu aveți permisiunea' - acestea sunt cuvintele pe care le folosesc”, deplânge Antonio Plaza, într-o conversație cu EL PAÍS. El este liderul Michoacán Primero („Michoacán pe primul loc”), un partid local care concurează pentru prima dată.

Morelos este statul cu al doilea cel mai mare număr de candidați amenințați - 14 -, Chiapas fiind urmat îndeaproape, cu 13. Arias subliniază faptul că, deși grupurile politice sunt cele care raportează că au fost intimidate, aceste acte nu se traduc adesea în plângeri oficiale la poliție. Acest lucru împiedică autoritățile să acționeze și să investigheze. În multe cazuri, amenințările nu sunt făcute publice, iar politicienii aleg să își reducă profilul public de teamă.

Chiapas și Guerrero sunt, de asemenea, statele în care au fost răpiți cei mai mulți candidați politici, cu câte trei cazuri fiecare. Guanajuato și Sinaloa, teritorii afectate de violențe în ultimii ani, au înregistrat, de asemenea, cel puțin o răpire fiecare, la fel ca și statele Oaxaca, Puebla și Hidalgo. Compilația Laboratorului Electoral raportează, de asemenea, șase atacuri în Guerrero, cinci în Morelos, precum și patru în Ciudad de Mexico și în alte opt state, de la Tamaulipas și Nuevo León până la Campeche, în mod tradițional liniștit.

Victimele provin, în marea lor majoritate, din politica locală, mai degrabă decât din cea națională: acestea tind să fie candidați la primării sau la legislativul statului. „Ceea ce observăm este că există zone ale țării în care există o absență totală a statului, unde nici forțele de securitate, nici guvernele locale nu pot acționa”, subliniază Espinosa Silis. „Nu există nicio modalitate de a pune o cantitate mare de resurse în fiecare dintre forțele de poliție din cele 2.500 de municipalități”, adaugă Pérez Aguirre.

De asemenea, el consideră că ordinea municipală este cea mai slabă verigă din cadrul statului mexican.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite