Kosovo, cu faţa spre trecut şi cu perspective sumbre. Controversatul Hashim Thaci, ales preşedinte
0
Hashim Thaci preia cea mai înaltă funcţie în Kosovo, un stat, care la opt ani de la declararea independenţei, e mai divizat ca oricând. Există motive de îndoială, însă, ca noul preşedinte să dispună de forţa necesară integratoare, susţin analiştii.
Ministrul afacerilor Externe şi fost prim-ministru al Kosovo, Hashim Thaci, a fost ales vineri preşedinte al Kosovo de către parlament, în ciuda încercării opoziţiei de a împiedica desfăşurarea scrutinului cu gaze lacrimogene, informează AFP.
În al treilea tur de scrutin, candidatura lui Thaci a fost susţinută de 71 de aleşi, din 120 de locuri ale parlamentului din Kosovo, în timp ce 10 buletine de vot au fost anulate.
„Pe baza numărării buletinelor... putem constata că Hashim Thaci a fost ales preşedinte al Republicii Kosovo pentru un mandat de cinci ani“, a declarat o comisie parlamentară însărcinată cu organizarea votului.
"Mă angajez să construiesc un nou Kosovo, un Kosovo european şi să aprofundez relaţiile noastre cu Statele Unite", a declarat Thaci, 47 de ani, după vot.
Votul a fost precedat de lansarea de gaze lacrimogene în incintă de către opoziţie, care cere de luni de zile demisia guvernului.
Sesiunea a fost reluată în absenţa deputaţilor opoziţiei, dintre care unii au fost forţaţi să părăsească sala, în timp ce alţii au refuzat să participe.
Candidatul coaliţiei la putere nu a putut fi ales în primele două tururi de scrutin, în lipsa unei majorităţi calificate de două treimi dintre aleşi. În al treilea tur, o majoritate simplă a fost suficientă.
Mandatul de cinci ani al preşedintei în exerciţiu Atifete Jahjaga se încheie la 7 aprilie.
„Nu e tocmai un semn bun pentru ţară atunci când un preşedinte a fost ales în condiţiile în care opoziţia s-a opus cu atâta înverşunare.
A fost nevoie de puşcaşi militari şi de unităţi speciale ale poliţiei pentru a contracara tentativa opoziţiei, care a recurs la gaze lacrimogene în Parlament şi a organizat masive proteste de stradă, pentru a împiedica alegerile“, susţin analiştii politici.
„Petele“ negre ale lui Thaci
Noul preşedinte e deja de multă vreme o figură centrală a politicii kosovare. A fost unul dintre principalii lideri ai Armatei de eliberare, UCK, în timpul războiului din Kosovo, şi primul premier al ţării după cucerirea independenţei în 2008.
Şi în actualul guvern, Thaci a deţinut un rol important ca preşedinte al partidului de coaliţie şi ministru de Externe. Totuşi bilanţul politicii ultimilor ani este destul de sumbru: conflictul sârbo-kosovar, încă nesoluţionat, violenţe, crime de război neelucidate, corupţie pregnantă, sărăcie extremă, exod în masă al forţei de muncă.
Thaci e calificat drept autocrat şi puţin dispus la compromis. I se reproşează că în controversele cu adversarii săi în loc să încerce să aplaneze conflictul, Thaci pune chiar paie pe foc. Un astfel de politician nu poate avea calităţi integratoare, susţine opoziţia.
În plus, noul preşedinte din Kosovo este acuzat de corupţie şi chiar de contacte în zona crimei organizate. Nu în cele din urmă, numele său este rostit în legătură cu un raport al Consiliului Europei privind comerţul ilegal de organe şi implicarea în ucideri comandate în timpul războiului din Kosovo.
Aceste acuzaţii nu sunt noi, ci există de ani de zile, fără a fi fost până acum clarificate. În acest scop urmează a fi înfiinţat în curând un tribunal special. Dar e mai mult decât îndoielnic ca înalţi reprezentanţi ai clasei politice să fie interesaţi de clarificarea în instanţă a acestor prezumtive crime de război. Căci acelaşi tribunal special ar putea să îşi îndrepte atenţia şi asupra unor lideri politici din rândurile coaliţiei de guvernământ sau ale opoziţiei.
Fosta provincie a Serbiei, perspective sumbre
Thaci vrea să reprezinte ţara acum când nu mai există niciun dialog între guvern şi opoziţie. De fapt, de la ultimele alegeri parlamentare, desfăşurate în 2014, Kosovo este un stat neguvernabil: principalul partid de opoziţie "Vetëvendosja", formaţiune radicală de stânga, nu acceptă independenţa şi nutreşte, în schimb, o unificare cu Albania.
Un adevărat coşmar pentru comunitatea internaţională! Acelaşi partid respinge vehement şi dialogul cu Serbia vizând normalizarea relaţiilor dintre cele două state. Aşa se împiedică tratatul care ar urma să prevadă drepturi suplimentare pentru minoritatea sârbă din Kosovo. De luni de zile, legislativul kosovar e paralizat.
Fosta provincie sudică a Serbiei, care şi-a proclamat independenţa în 2008, este, din octombrie, scena unei profunde crize politice, opoziţia paralizând lucrările parlamentului prin tiruri de gaze lacrimogene şi manifestaţii, uneori violente, la Pristina.
Opoziţia din Kosovo cere demisia guvernului şi organizarea de alegeri anticipate. Ea acuză puterea de corupţie şi îi cere să renunţe la un acord privind "normalizarea" relaţiilor cu Serbia, încheiat în 2013 cu medierea Uniunii Europene, mai aminteşte AFP.
Organizarea de noi alegeri ar modifica poate constelaţia de pe scena politică din Kosovo, dar n-ar impulsiona procesul de reforme. Aceasta pentru că nici cele două mari partide de coaliţie - PDK şi LDK - şi nici formaţiunile de opoziţie - "Vetëvendosja", "Alianţa pentru viitorul Kosovo" şi "Nisma" - n-au oferit până acum răspunsuri convingătoare la principalele problemele cu care se confruntă tânărul stat din Balcani.
La toate acestea se adaugă faptul că alianţa dintre partidele aflate la guvernare nu s-a format în baza unor similitudini de conţinut, ci în urma unor negocieri ca la bazar. Nu conceptele la obiect şi compromisurile politice au avut prioritate, ci repartizarea posturilor de miniştri şi pactul încheiat legat de preşedinte. De atunci opoziţia duce o luptă crâncenă pentru putere contra coaliţiei de guvernământ. Niciuna dintre părţi nu a reuşit să se apropie de cealaltă. Ţara şi elita sa politică sunt mai divizate ca oricând.
UE, îngrijorată
Uniunea Europeană a calificat sâmbătă drept „extrem de îngrijorătoare“ scenele de violenţă înregistrate cu o zi în urmă în parlamentul de la Pristina cu ocazia alegerii lui Hashim Thaçi la preşedinţia Kosovo, transmite AFP.
„Scenele pe care le-am observat ieri (vineri) în hemiciclu sunt extrem de preocupante. Actele de violenţă de orice formă, indiferent de autorul lor, sunt inacceptabile. Retorica exacerbată nu face decât să adâncească divizările şi să facă mai dificil dialogul'', potrivit unui comunicat al şefei diplomaţiei europene, Federica Mogherini.
Liderii politici din Kosovo trebuie să „acţioneze împreună pentru reducerea tensiunilor“, se mai arată în comunicatul citat. Independenţa Kosovo a fost recunoscută de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, excepţiile fiind Spania, România, Slovacia, Grecia şi Cipru.
Se încarcă comentariile...
