INFOGRAFIE Comoara din Mediterană. Gazele pot scoate Grecia şi Ciprul din criză, dar au declanşat deja un conflict internaţional
0
Petrolul şi gazele din subsolul mediteranean pot salva Grecia şi Ciprul, dar au inflamat toată regiunea. Descoperirile masive din ultimii ani pot asigura independenţa energetică a ţărilor cu deschidere la Mediterană şi pot genera şi surplus pentru export, dar disputele privind apele teritoriale ameninţă stabilitatea zonei.
Soarele, apele limpezi şi nipurile curate nu mai sunt singurele atuuri ale ţărilor cu deschidere la Mediterană. În ultimii ani, companiile energetice şi-au întors faţa în special către sud-estul bazinului şi au descoperit tot mai multe câmpuri gazeifere şi petrolifere care, pe lângă a asigura independenţa energetică a statelor din regiune, ar
putea genera chiar surplus pentru export.
Ciprul, cea mai recentă victimă a crizei din zona euro, este poate cel mai bun exemplu. Chiar şi Grecia, considerată încă economia europeană cu cele mai mari probleme, ar putea ieşi din criză prin exploatarea acestor zăcăminte.
Primăvara Arabă, declinul rezervelor dovedite, precum şi un val de relaxare a legislaţiei privind forarea în largul mărilor au permis companiilor să-şi intensifice operaţiunile de explorare din Mediterană. „Există mult mai multe oportunităţi în regiune acum, în locuri precum Egipt, Libia şi Tunisia”, spune Bill Higgs, directorul executiv al Mediterranean Oil & Gas, companie britanică specializată în operaţiuni în Malta, Franţa şi Italia.
CINE VREA SĂ SCOATĂ BANI DIN MEDITERANĂ
În prezent, giganţi energetici mondiali precum Royal Dutch Shell, BP, Eni şi Gazprom au operaţiuni sau sunt interesate să demareze lucrări în Mediterană. În 2012, după ce situaţia politică a părut a se stabiliza, companiile s-au arătat tot mai interesate de Egipt şi Libia.
Însă marile descoperiri din sud-estul bazinului mediteranean au fost cele care au schimbat fundamental percepţia industriei faţă de această regiune ignorată până nu demult. Din 2009 încoace, în zonă s-au descoperit zăcăminte de gaze care totalizează aproximativ jumătate din rezervele Canadei, un exportator net de energie.
Cele mai importante câmpuri gazeifere au fost găsite în zone de larg ce aparţin Ciprului şi Israelului, iar compania americană Noble Energy a fost cea ale cărei operaţiuni de explorare au permis identific area acestora. Unul dintre aceste câmpuri, Leviathan, care aparţine Israelului, reprezintă cea mai mare descoperire gazeiferă offshore din ultima decadă. Însă nu doar “aurul albastru” animă speranţele.
Institutul american Geological Survey estimează că acest zăcământ are 1,7 miliarde de barili de ţiţei recuperabil tehnic – care poate fi extras prin folosirea tehnologiilor disponibile în prezent.
Specialiştii afirmă că, pe măsură ce procedeele de extracţie se vor moderniza, şi cantitatea de ţiţei care poate fi extrasă va creşte considerabil.
„Acele descoperiri chiar au revigorat interesul faţă de Mediterană. Într-o zonă care nu era considerată de perspectivă s-au găsit rezerve uriaşe de gaze”, explică Brian O`Cathain, director executiv al companiei de explorări Petroceltic, pentru publicaţia „Financial
Times“.
SUFICIENT PENTRU A SCOATE GRECIA DIN CRIZĂ
În ceea ce priveşte Grecia, premierului Antonio Samaras i s-a prezentat chiar, nu mai demult de vara trecută, un studiu care susţine faptul că exploatarea câmpurilor gazeifere din largul coastelor elene ar putea scoate ţara din criză. Zăcămintele aflate în jurul Cretei ar putea fi la fel de însemnate precum cele din câmpul Leviathan, potrivit autorilor raportului. Aceştia susţin că rezervele totale pe care Grecia le poate exploata se ridică la 3,5 trilioane de metri cubi.
Ciprul a făcut eforturi pentru a-şi consolida poziţia pe piaţa energiei. Anul trecut, cea de-a doua licitaţie publică pentru acordarea de licenţe de explorare a atras oferte de la 15 companii, printre care gigantul francez Total. Un progres semnificativ faţă de prima rundă de licitaţii, care a avut loc în 2007, când doar o licenţă a fost emisă. Americanii de la Noble au pariat atunci pe regiune şi au devenit arhitecţii noii industrii energetice din regiune. ;
Ciprioţii visează, turcii ameninţă
Speranţele Ciprului legate de folosirea resurselor de gaze pentru a ieşi din criză sunt încă departe de a se realiza. Mai mult, rezervele au fost în ultimii ani mai degrabă un instrument de şantaj decât un atu. Ruşii au împrumutat statul insular cu 2,5 miliarde de dolari în 2012, exprimându-şi neoficial dorinţa de a primi licenţe pentru operaţiuni de explorare şi exploatare în zonele din larg.
Acum, când Ciprul a încercat să evite acceptarea unui împrumut în condiţii dure la UE şi FMI, Rusia s-a oferit să-i ofere asistenţă financiară, însă de data aceasta a formulat explicit condiţia ca, în schimbul banilor, să primească drepturi de exploatare pentru câmpurile gazeifere.
Însă cea mai mare ameninţare pentru ambiţiile energetice ale Ciprului vin însă de pe un alt ţărm. Turcia este singurul membru ONU care nu recunoaşte Ciprul ca stat şi, prin urmare, consideră că zonele economice exclusive ale acestuia, adică regiunile din largul coastelor asupra cărora Nicosia are drepturi depline, nu sunt de fapt ale Ciprului. Turcii revendică o parte din aceste teritorii pentru ei înşişi, iar pentru o altă parte
şi-au exprimat pretenţiile prin intermediul Republicii Turce a Ciprului de Nord.
„OPERAŢIUNILE REPREZINTĂ O PROVOCARE“
Tensiunile dintre cele două ţări au atins apogeul în 2011. Atunci, Ciprul a acordat mai multor licenţe drepturi de a fora în larg, iar operaţiunile au început imediat. În replică, premierul turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că şi Turcia va demara operaţiuni identice foarte curând în jurul coastelor cipriote. Însă înainte de a începe să foreze, turcii au pus în practică ameninţările enunţate de câţiva ani şi au mobilizat o forţă navală în apele teritoriale ale Ciprului pentru a întrerupe orice activitate de explorare şi exploatare permisă de Nicosia.
Ulterior, vasele de luptă turceşti au fost folosite pentru a escorta echipele de explorare trimise de Ankara în zonele controlate de ciprioţi. „Operaţiunile de forare demarate de ciprioţii greci în estul Mediteranei reprezintă o provocare. Vrem ca aceştia să înceteze imediat colaborarea cu Noble”, a declarat şi Taner Yildiz, ministrul turc al Energiei.
TOATĂ LUMEA VÂNEAZĂ GAZELE DIN REGIUNE
Pentru a-şi întări pretenţiile legate de aceste zone, turcii sunt dispuşi să investească 250 de milioane de dolari doar pentru a explora zonele economice exclusive ale Ciprului, potrivit Bloomberg. Acum, Ankara intenţionează să profite de situaţia din Cipru pentru a-şi consolida prezenţa în largul coastelor cipriote.
Însă bogăţiile din subsolul Mediteranei au stârnit conflicte şi dincolo de axa Nicosia-Ankara. În 2011, Italia a făcut tot posibilul pentru a împiedica o licitaţie publică în Malta pentru operaţiuni într-o zonă la care şi Roma are pretenţii. De cealaltă parte, Malta este implicată într-un alt conflict cu Libia pentru apele teritoriale din sud. Israelul şi Libanul şi-au disputat vreme îndelungată câmpul Leviathan, aflat foarte aproape de linia care separă apele teritoriale ale celor două ţări. Hezbollah a acuzat chiar Israelul că a furat gazele libaneze. ;
Se încarcă comentariile...
