Franţa: Imposibila alegere

Cu 3 din cei 4 favoriţi dornici de o apropiere de Rusia, Putin se profilează ca marele câştigător al acestor alegeri. Tânărul Macron e singurul care-i poate încurca socotelile

Azi, francezii au de ales între un suspect de corupţie, un lipsit de experienţă, un comunist şi o naţionalist-extremistă. E varianta caricaturală a dilemei. Dar nuanţele nu fac decât să amplifice dificultatea opţiunii: imberbul e pro-european, comunistul joacă rolul de tribun popular, „coruptul” are program şi experienţă, iar extremista propune o ripostă dură ameninţării teroriste. Şi noi, românii, avem azi o grijă: câştigă Putin aceste alegeri?

Votul francezilor are loc într-o tensiune fără precedent, care, foarte probabil, îşi va pune amprenta asupra rezultatului. Pe de o parte, suspansul determinat de procentele tot mai apropiate ale primilor patru candidaţi e pe cale să determine o mobilizare la urne, după o campanie dominată de o îngrijorătoare tendinţă absenteistă. Pe de altă parte, atacul terorist de pe Champs-Élysées şi atmosfera de nesiguranţă în care se desfăşoară scrutinul pot favoriza candidaţii cu un discurs ferm în materie de securitate. Cel puţin aşa indică ultimul sondaj dinaintea deschiderii urnelor, care o creditează pe Marine Le Pen cu 26%, urmată de Fillon – 22% şi Macron – 21%, Mélenchon înregistrând un recul la 17%.

Caracteristica majoră a momentului electoral rămâne incertitudinea, cauzată de indecizia alegătorilor şi, mai ales, de mobilitatea lor ieşită din comun. 58% dintre votanţii de astăzi şi-au schimbat cel puţin o dată, din ianuarie până acum, intenţia de vot. Proporţia din ultimele zile a celor indecişi – 30% – lasă loc liber mai multor variante.

Este o situaţie fără precedent, determinată de nemulţumirile repetate provocate de sistemul politic, în special în ultimele mandate prezidenţiale ale lui Sarkozy şi Hollande, dar şi de o campanie electorală dezamăgitoare, în care nu s-au dezbătut frontal temele majore: vulnerabilităţile în materie de securitate şi situaţia social-economică dificilă. Franţa se confruntă cu un şomaj de 9,5%, mai mult decât dublu faţă de nivelul înregistrat în Germania, şi cu o rată de îndatorare fără echivalent în istoria sa, ajunsă la 96% din PIB.

Plebiscit pentru Europa

Însumate, voturile pentru Le Pen şi Melenchon ajung la 43%, conform ultimelor sondaje. Îngrijorătoare nu e doar ponderea alegătorilor care preferă un candidat radical şi antisistem, ci şi faptul că acest vot echivalează cu o respingere a proiectului european. Este o expresie a euroscepticismului, care nu constituie o noutate în Franţa. Să ne amintim că, la Referendumul din 1992 pentru ratificarea Tratatului de la Maastricht, au votat ”da” numai 51% dintre francezi. Acest vot la limită a permis saltul de la Comunitatea Economică Europeană spre Uniunea Europeană, în special către instituirea monedei unice.

În 2005, însă, 55% dintre alegători au respins Tratatul pentru instituirea unei Constituţii europene. Două zile mai târziu, a fost rândul olandezilor să refuze această Constituţie. Aşa s-a ajuns, în cele din urmă, la Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare în 2009, care a stabilit actuala arhitectură instituţională europeană. Este semnificativ rezultatul unui sondaj, la zece ani după acest vot negativ, indicând o pondere şi mai mare a francezilor ostili proiectului unei Constituţii europene: în 2015, 62% ar fi votat „nu”.

Azi, port-drapelul tezei abandonării proiectului european, inclusiv a monedei euro, este Le Pen. Şi Melenchon pledează pentru ieşirea din Spaţiul Schengen şi din Comandamentul NATO. Mai sunt alţi patru candidaţi, cotaţi sub 4% din intenţiile de vot, care se pronunţă pentru ieşirea Franţei din NATO şi UE.

Din perspectivă românească, îngrijorează apropierea de Rusia a favoriţilor cursei.

Presa franceză a remarcat faptul că din cei 11 candidaţi 7 sunt favorabili apropierii de Rusia. Le Pen a fost primită, acum o lună, de Putin, ca expresie a unei trainice prietenii, iar Fillon pledează de ani de zile pentru renunţarea la sancţiunile impuse de europeni Rusiei după ocuparea Crimeei. Iată de ce, cu 3 din cei 4 mari favoriţi la turul II dornici să bată palma oficial cu preşedintele rus, Putin se profilează ca marele câştigător al acestor alegeri. Macron e singurul care-i ameninţă succesul.

Terorismul în balanţa electorală

Ameninţarea teroristă a readus în prim-plan programele în materie de securitate ale candidaţilor. Cel mai dur e promovat de Le Pen: închiderea moscheilor extremiste, expulzarea străinilor care au legături cu fundamentalismul islamic, retragerea cetăţeniei franceze pentru jihadiştii cu dublă naţionalitate şi interzicerea accesului lor în Franţa, precum şi plasarea în arest preventiv a oricărui suspect de intenţii teroriste, prin aplicarea prevederii penale ce sancţionează colaborarea cu inamicul.

La rândul său, Fillon, propune un set de măsuri ferme împotriva combatanţilor francezi din rândurile ISIS: retragerea cetăţeniei şi interzicerea revenirii în Franţa, expulzarea străinilor care au conexiuni cu reţelele teroriste şi înăsprirea pedepselor pentru atentatele la securitatea naţională.

Macron şi-a aşezat programul în materie de siguranţă publică sub sloganul: „Securitatea este prima dintre libertăţile noastre”. Propunerile sale constau în executarea pedepselor pronunţate, construirea a 15.000 de locuri noi în închisori şi recrutarea a 10.000 de poliţişti şi jandarmi. Proiectul său în domeniul justiţiei şi securităţii a fost criticat drept simplist, ceea ce riscă să-l dezavantajeze pe candidatul centrist în contextul reintensificării actelor teroriste. Până la atacul de joi seară, Macron era cotat pe primul loc de mai multe sondaje. Unele evaluări de ultim moment continuă să-l considere favorit pentru o finală cu Marine Le Pen.