Extremiştii de stânga, un pericol în creştere pentru Europa

Grupările extremiste de stânga, care nu ezită să recurgă la violenţe, şi-au intensificat în ultima perioadă activităţile în mai multe ţări europene, în unele câştigând din ce în ce mai mulţi adepţi.

Summitul G20 care a avut loc la Hamburg, în Germania, la sfârşitul săptămânii trecute, a atras atenţia întregii lumi nu doar pentru că liderii celor mai puternice economii la nivel global s-au reunit în oraşul hanseatic pentru a discuta despre comerţ şi climă, ci şi pentru că au avut loc proteste foarte violente.

Timp de câteva zile, Hamburgul a părut să fie o zonă de război. Magazine vandalizate, autoturisme incendiate, atacuri asupra forţelor de ordine şi asupra maşinilor de poliţie, baricade amplasate în centrul oraşului incendiate, tunuri de apă activate.

În jur de 500 de membri ai forţelor de ordine au fost răniţi în confruntările cu manifestanţii anticapitalişti. Iar luni au fost plasate în arest preventiv 51 de persoane, în majoritatea cazurilor fiind vorba despre bărbaţi cu vârste de până în 30 de ani. Unii dintre ei germani, alţii italieni, spanioli, olandezi, ruşi, elveţieni sau austrieci.

Iar aceste violenţe comise de militanţii anticapitalişti, veniţi în nordul Germaniei din mai multe zone ale Europei, readuc în discuţie un fenomen periculos, dar mai puţin dezbătut în ultima perioadă - cel al extremismului de stânga. 

Într-o analiză pe această temă, Deutsche Welle notează că haosul provocat la Hamburg arată că există o reţea a extremiştilor de stânga în Europa, ale cărei activităţi sunt, cel puţin într-o oarecare măsură, coordonate. Însă Europolul afirmă că nu are date clare despre numărul persoanelor implicate. 

Deşi există o gamă largă de grupuri de extremă-stânga care acţionează în Europa, experţii vorbesc despre trei categorii principale: comuniştii, care aderă la învăţăturile lui Marx şi Lenin, anarhiştii şi aşa-numiţii radicali autonomişti.

Toţi au însă în comun faptul că „resping sistemul capitalist ca întreg“, asociind capitalismul  nu doar cu un sistem economic, ci şi cu lipsa de echitate socială, cu războiul, cu extremismul de dreapta şi cu distrugerea mediului înconjurător. 

Dar nu toate categoriile de extremişti de stânga dau dovadă de aceeaşi violenţă. Potrivit Europol, grupurile anarhiste şi diverse persoane care acţionează independent au tendinţa de a fi mai agresive.

Tot mai mulţi în Germania

O estimare a numărului adepţilor radicalismului de stânga din Europa este dificil de făcut, dar la nivelul anumitor ţări există date în acest sens.

De pildă, în cel mai recent Raport al Oficiului pentru apărarea Constituţiei din Germania, prezentat la începutul acestei luni, se arată că numărul persoanelor cu vederi de extremă-stânga din această ţară a ajuns la 28.500 în 2016, cel mai ridicat nivel începând din 2012 şi marcând o creştere cu 7% faţă de 2015.

Dintre aceştia, 8.500 sunt consideraţi pregătiţi să comită acte de violenţă, cu 10% mai mult decât în anul anterior, se mai arată în documentul prezentat pe site-ul bmi.bund.de.

Totodată, Ministerul german de Interne spune că numărul comuniştilor scade uşor, în timp ce celelalte categorii încep să câştige mai mulţi adepţi. Iar autonomiştii sunt cei responsabili de majoritatea violenţelor.

Însă extremismul de stânga este vizibil prezent şi în alte ţări din Europa, precum Grecia sau Italia. Iar violenţele comise de adepţii acestui curent sunt în creştere.

De altfel, cel mai recent raport al Europol privind terorismul din UE a remarcat o „creştere bruscă“ a atacurilor comise de extremiştii de stânga în perioada 2015-2016. Cu toate acestea, se arată în raport, „capacităţile operaţionale ale acestor grupuri rămân scăzute“.

Extremiştii greci ţintesc sus

În Grecia, ţară măcinată de criza economică, atacuri nu de o mare anvergură comise de grupări de extremă-stânga nu mai reprezintă ceva ieşit din comun. Numai că, potrivit Politico.eu, ţintele tot mai ambiţioase ale acestor extremişti au început să-i îngrijoreze din ce în ce mai mult pe politicieni în ultima perioadă. 

În martie, o scrisoare-capcană pentru ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, trimisă din Grecia a fost interceptată cu puţin înainte de a ajunge la destinatar, iar, la Paris, o alta a rănit un angajat al Fondului Monetar Internaţional.

Primul atac a fost revendicat de grupul anarhist de extremă-stânga Conspiraţia Celulelor de Foc, pe seama căruia a fost pus şi cel de-al doilea, dar şi atacul cu o scrisoare-capcană care l-a vizat în mai pe fostul premier elen Lucas Papademos. „Suntem singura ţară din Europa care are parte de terorism intern din cauza extremei-stângi“, afirma la sfârşitul lunii trecute liderul conservator grec Kyriakos Mitsotakis.

În acest timp, în Italia, pe seama anarhiştilor sunt puse mai multe cazuri de incendieri de autoturisme sau chiar a unor proprietăţi, iar situaţii similare au fost semnalate şi în Belgia.

De altfel, majoritatea violenţelor comise de extremiştii de stânga se înregistrează în oraşe şi, cel mai adesea, sunt nelipsite de la evenimente precum summitul G20. Dar cum în ultimii ani violenţele au crescut în intensitate, vocile care avertizează că această situaţie ar trebui tratată cu mai multă seriozitate se înmulţesc.