EXCLUSIV Raport al Consiliului Europei despre universul carceral. România, din nou cu probleme majore!
0
Acum câteva minute a fost dată publicităţii ediţia pentru 2013 a Raportului SPACE realizat la comanda Consiliului Europei de către cercetătorii de la Şcoala de criminalistică din cadrul Universităţii din Lausanne –
un document masiv în două părţi care cuprinde, în primul volum, informaţii privind statele membre ale organizaţiei cu sediul la Strasbourg, iar în al doilea sintezele informaţiilor comunicate de către serviciile specializate naţionale.
Redăm, în continuare, câteva dintre concluziile generale şi, evident, pe cele privind România, subliniind că tema este nu numai interesantă în sine (legată în modul cel mai evident de nivelul de civilizaţie şi de viaţă din fiecare ţară, precum şi de evoluţia mentalităţilor sociale) dar şi pentru că, de ani şi ani de zile, revine sub formă de critică dură la adresa autorităţilor din ţara noastră în toate rapoartele de ţară şi ce deosebire în cele de monitorizare pe justiţie şi afaceri interne.
„Cheltuilelile per deţinut din cheltuielile europene diminuează de la începerea crizei economice ceea ce a avut un impact asupra nivelului de viaţă a persoanelor încarcerate, chiar dacă a fost înregistrată o uşoară scădere a numărului acestora. În 2012, administraţiile carcerale din Europa au cheltuit o medie de 97 Euro per deţinut/pe zi, adică cu 2 Euro în plus faţă de 2011, dar asta cu disparităţi profunde de la o administraţie la alta...în 2012, cheltuielile au scăzut de la o medie zilnică pe deţinut de 99,1 Euro la 96,7 Euro şi o linie medie de bază care a scăzut şi ea de la 53,4 Euro la 41,6 Euro. În ţări ca Andorra, Lichtenstein, Olanda, Norvegia, Suedia şi San Marino, cheltuia zilnică alocată per deţinut depăşeşte cifra de 200 Euro! În San Marino, pentru un deţinut se alocă suma de 685 Euro pe zi,, 317 Euro în Suedia, 283 în Olanda....În schimb, în ţara noastră, suma alocată zilnic per deţinut este de 17,49Euro!“
A crescut numărul celor încarceraţi în Europa (calculul se face în raport cu unitatea de 100.000 locuitori), cu 2,7%, iar în 2013 problema principală a închisorilor a rămas suprapopularea (în 21 de închisori din cele 50 analizate). Dar, pentru 2013, a fost constatată o anume ameliorare: existau 96 de deţinuţi la 100 de locuri, faţă de 98 în 2012 şi 99,5 în 2011. Nivelele cele mai serioase de suprapopulare se înregistrează în Italia (care totuşi a redus serios acest nivel în 2014), Ungaria, Belgia, Cipru, Macedonia, Portugalia, Franţa, România, Croaţia şi Albania.
Rămâne relativ ridicată proporţia persoanelor care au de ispăşit o pedeapsă de mai puţin de un an de închisoiare (chiar dacă s-a diminuat de la 15% în 2012 la 13% în 2013). La nivelul anului 2013, infracţiunile cele mai obişnuite au fost traficul şi consumul de stupefiante şi furturile. S-a constatat şi o uşoară creştere a procentajului de cetăţeni străini în rândul deţinuţilor (14,1% din totalul deţinuţilor în 2013 faţă de 13% în 2012) ...cifra fiind mai mare cu 2% în ţările din Europa de est. Se pbservă şi o creştere a numărului de deţinuţi care provine din ţările membre UE ( de la 34% la 37%).
Rezumatul Raportului SPACE 2013
România
- la nivelul anului 2013, închisorile din România s-au confruntat cu fenomenul suprapopulării (116 deţinuţi la 100 de locuri existente), cu o uşoară scădere faţă de anul precedent în care se înregistrase o densitate de 119 deţinuţi la 100 de locuri existente. Capacitatea totală de locuri din închisorile din România era la 1 sept. 2012 de 28.487 de locuri, iar populaţia carcerală era de 33.122 de deţinuţi.
- infracţiunea cea mai obişnuită a fost furtul (31% dintre deţinuţi condamnaţi pentru acest lucru, în comparaţie cu o medie europeană de 15,5%)
- România este una dintre ţările europene cu cel mai mic număr de deţinuţi condamnaţi pe probleme de droguri (doar 4%), cifră surprinzător de scăzută faţă de media europeană de 17%. În schimb, avem un procentaj ridicat de deţinuţi cu pedepse pentru omor (sau tentativă de omor): 19,1% faţă de media europeană de 12,7%
- România este una dintre ţările care prezintă cel mai înalt procentaj privind deţinuţii condamnaţi pentru viol (5,8%) faţă de media la nivelul ţărilor din Consiliul Europei, 3,8%.
- În statisticile Consiliului Europei, România ocupă locul 2 (după Slovenia), în ce priveşte numărul deţinuţilor condamnaţi pentru infracţiuni de crimă organizată (4,7% din total)
- România înregistrează numărul cel mai mic de deţinuţi străini (1%) faţă de media europeană de 24% (ţara care înregistrează cel mai mare număr de deţinuţi străini este Elveţia, cu 74% din total)
- La nivelul anului 2013, la data de 1 septembrie, în închisorile din România erau 33.122 de deţinuţi, ceea ce înseamnă 165,4 deţinuţi la o populaţie de 100.000 de persoane. Vârsta medie a acestora era de 32 de ani, 4,5% din total fiind femei, 0,6% cetăţeni străini, 10,9 % dintre deţinuţi neavând o condamnare definitivă, procentul de condamnări definitive la o populaţie de 100.000 de locuitori fiind de 18,0%, iar durata medie a pedepselor cu închisoarea fiind de 25 de luni (la nivelul anului 2012).
- Fiecare deţinut dispune de o suprafaţă de 4 metri pătraţi, mică în raport cu standardele europene.
- Interesant este că România se află undeva spre mijlocul clasamentului care prezintă structura medie de vârstă a deţinuţilor, Ungaria fiind în capul listei cu o medie de vârstă de 34 de ani, noi la mijloc cu 32 de ani şi Albania, cu media cea mai scăzută de vârstă a populaţiei carcerale, doar de 26 de ani.
Evident, veţi găsi cu mult mai multe date, analizate în foarte mare detaliu, în cele două volume ale Raportului Space pe care, împreună cu Sumarul Executiv, le anexez acestui text. Veţi înţelege poate mai uşor care sunt argumentele pe care le folosesc avocaţii celor care, la CEDP, câştigă proces după proces împotriva României, acuzând de multe ori condiţiile din închisori, atunci când nu sunt evocate şi/sau relele tratamente.
Din păcate, aşa cum subliniau şi autorii raportului, problema este foarte complicată în condiţiile financiare mai mult decât precare create de criza financiară şi reflexele ei asupra fiecărei economii naţionale. Totuşi, este limpede că ceva va trebui făcut odată şi odată (poate rediscutat proiectul mai vechi care a circulat odată în cabinetele ministeriale de la noi, vorbind despre proiectarea unui sistem de închisori private), iar decizia de a schimba ţine exclusiv de o reală voinţă politică. Pentru că modele europene există. Până atunci, foarte probabil că vom mai citi câteva asemenea rapoarte.
Se încarcă comentariile...
