Interviu VIDEO EXCLUSIV Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene, despre dezechilibrele economiei româneşti şi viitorul zonei euro

Cu o zi înainte de vizita în România, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru moneda euro şi dialog social, Valdis Dombrovskis, i-a acordat un interviu corespondentului Adevărul la Bruxelles, Cristian Unteanu, în care vorbeşte despre intenţiile cu care vine în vizită oficială în ţara noastră.

Valdis Dombrovskis efectuează miercuri o vizită oficială în România, în care căreia sunt programate întrevederi cu premierul Victor Ponta şi cu alţi oficiali alături de care şi va discuta despre semestrul european, reformele structurale la nivel naţional, programul de asistenţă financiară pentru România şi viitorul nostru în zona euro.

„Aş spune că nu este doar posibil, ci şi aşteptat într-un sens ca toate noile state membre au nu doar posibilitatea, ci şi obligaţia să se alăture zonei euro. Nu există, pentru ele, posibilitatea de a opta să rămână în afara acestei zone, inclusiv pentru România“, explică înaltul oficial european la Adevărul Live înainte să fie primit de reprezentanţii Guvernului României.

Interviul cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis

Cristian Unteanu: Bună ziua, doamnelor şi domnilor, pentru Adevărul în studioul nostru din Bruxelles, un interviu care sper să vă capteze atenţia pentru că va vorbi, în mare parte, despre România, despre ceea ce poate să însemne economia românească şi perspectivele sale, aşa cum sunt văzute de către înalţi oficiali din Bruxelles. Oaspetele nostru de astăzi este domnul Valdis Dombrovskis, vice-preşedinte al Comisiei Europene şi răspunde de o vastă zonă de domenii economice - le veţi auzi descrise imediat în continuare.

Cristian Unteanu: Vă mulţumesc, domnule vice-preşedinte, pentru acest interviu pentru Adevărul, şi veţi vizita Bucureştiul în data de 7 – deci înregistrăm acest interviu cu ceva timp înainte. Prima mea întrebare este, care este mesajul dumneavoastră pentru autorităţile române?

Valdis Dombrovskis: Într-adevăr, această vizită are loc în cadrul semestrului european, şi am vizitat mai multe ţări. Am început cu Franţa, am vizitat şi Finlanda, acum România, urmând să fie şi altele, inclusiv Germania. Scopul este discutarea concluziilor raportului de ţară, a situaţiei indicilor balanţei de plăţi deficitară, a reformelor structurale necesare, înainte de emiterea, de către Comisia Europeană, a recomandărilor specifice pentru România. Acesta este, deci, scopul exact al vizitei în România şi, în cazul României, include discutarea modurilor în care se poate încheia cu succes un program de asistenţă al balanţei de plăţi.

Cristian Unteanu: Deci, o mulţime de obiective, dar cel mai importat este discuţia deschisă despre raportul de ţară din februarie. Despre dezechilibru, dezechilibrul economic, aţi putea da mai multe detalii? Deoarece ideea este să se prevină şi să  se corecteze dezechilibrul macro-economic. Ce înseamnă asta în cazul Românie?

Valdis Dombrovskis: România a fost una dintre cele 16 ţări pentru care am făcut evaluari ale indicilor şi s-a descoperit că România, împreună cu alte ţări, înregistrează un dezechilibru economic, dar nu unul excesiv, ca alte ţări. Există mai multe elemente pe care le evidenţiem ca posibile slăbiciuni, ca de exemplu investiţii nete relativ reduse, posibile probleme cu competivitatea la export pe termen mediu, şi altele. Ideea este să discutăm reformele economice necesare corectării acestor dezechilibre – inclusiv dezvoltarea pieţei muncii, neadaptarea calificărilor la condiţiile pieţei, restructurarea companiilor cu pierderi deţinute de stat şi, în general, chestiuni guvernamentale legate de companiile deţinute stat. Există alte zone unde este necesar mai mult efort, deci acesta este scopul exact al vizitei, să discutăm concluziile rapoartelor şi să obţinem perspectiva Guvernului României asupra situaţei şi a acţiunilor viitoare.

Cristian Unteanu: Aveţi nişte sugestii de făcut? Aveţi nişte idei de prezentat oficialilor români pe care îi veţi întâlni la Bucureşti? Puteţi elabora pe marginea acestui subiect?

Valdis Dombrovskis: Acum suntem în acest stadiu al semestrului european în care am ajutat la elaborarea rapoartelor de ţară şi  în care discutăm cu statele membre concluziile acestor rapoarte de ţară înainte de a elabora recomandările specifice de ţară. Acestea vor fi, cum aţi spus, idei pe care le vom propune statelor membre, dar nu suntem încă în acel stadiu de emitere a recomandărilor specifice de ţară. În prezent discutăm cu statele membre; vrem să avem şi perspectiva acestora înainte de emiterea recomandărilor specifice de ţară. 

Cristian Unteanu: S-a spus în raport că dezechilibrele existente trebuie să fie adresate prin măsuri politice şi monitorizare. Ce înseamnă măsuri politice? Ce înseamnă monitorizare?

Valdis Dombrovskis: În primul rând, dacă vorbim despre măsuri, sunt reforme structurale în anumite sectoare – am menţionat câteva exemple, dar sunt şi altele. Monitorizare înseamnă că  veţi trebui să urmăriţi dezvoltarea acelor dezechilibre, dacă  se reduc, şi deci reformele puse în practică ajută, sau dacă, poate, situaţia se deteriorează, caz în care este posibil să  fie nevoie de măsuri mai dure. Aş spune însă că  aceasta este o formulare standard, deoarece avem, în cazul procedurilor pentru deficit de bilanţ, un număr de stadii. Pentru un deficit de bilanţ, situaţii care necesită, de exemplu, acţiuni politice şi de monitorizare specifice. România este, în acest caz, într-un stadiu de dezechilibru economic, considerat cel mai scăzut stadiu, şi sunteţi împreună cu ţări ca Belgia sau Olanda, Marea Britanie, Suedia, Finlanda.

Cristian Unteanu: Aş spune că suntem într-o companie foarte bună. 

Valdis Dombrovskis: Bineînţeles, au existat ţări pentru care Comisia nici nu a început analizarea indicilor, ceea ce înseamnă că nu există dezechilibre economice majore. Deci, este vorba de 16 ţări pentru care am realizat analiza indicilor, unde s-au înregistrat dezechilibre economice, dar, în cazul României, nu aveţi o poziţie dintre cele mai defavorabile. 

Cristian Unteanu: Este bine de ştiut, dar există un lucru îngrijorător. Raportul menţionează că sistemul de protecţie socială nu este echipat pentru a face faţă riscurilor ridicate de sărăcie şi excludere socială. Este îngrijorător.

Valdis Dombrovskis: Cu siguranţă, aceasta este o chestiune foarte importantă în cazul României, dar şi în cazul altor state, şi de aceea discutăm, de exemplu, şi îndeplinirea mai bună a obiectivelor legate de asistenţa socială, testarea mijloacelor de transmitere a beneficiilor, asigurarea că ajutorul social ajunge la oamenii care au cea mai mare nevoie de el. Există subiecte legate de sărăcia persoanelor angajate – oamenii lucrează, dar sunt încă sub pragul de sărăcie. În concluzie, există multe obiective care pot fi atinse printr-o mai bună orientare în cadrul sistemului social dar şi, bineînţeles, prin dezvoltarea economică pentru că, într-un final, pe termen lung, cel mai bun răspuns la problele sociale este asigurarea unei dezvoltări economice pentru ca să existe mai multe locuri de muncă, creşteri salariale şi mai mulţi bani pe care bugetul să îi aloce programelor sociale.

Cristian Unteanu: Se mai spune că reducerea sărăciei şi includerea socială rămân, pentru România, provocări majore, dar situaţia rămâne aceeaşi pentru multe ţări din sudul şi sud-estul Europei. De ce continuă să fie atât de multă sărăcie în Europa? Şi cum – deoarece este unul dintre obiectivele funcţiei dumneavoastră – se pot atenua diferenţele între centrul şi vestul Europei şi zonele sale periferice?

Valdis Dombrovskis: Cu siguranţă, în perioada de după criza financiară şi economică cu care s-a confruntat UE, vedem niveluri crescute de sărăcie şi divergenţe mai accentuate. Atât între diferite state membre, cât şi în interiorul acestora. Acesta este unul dintre scopurile semestrului european, să observe dezechilibrele economice şi, din ce în ce mai mult, şi pe cele sociale, să utilizeze mai bine indicatorii economici şi ai forţei de muncă şi în procesul nostru de decizie, să ajute statele membre să corecteze dezechilibre care provoacă aceste probleme, şi să ajute atât la reducerea sărăciei, cât şi diferenţelor de venit.

Cristian Unteanu: Da, dar totuşi nu sunt foarte convins că acest lucru poate fi făcut. Sunt scopuri, foarte interesante şi la nivel înalt. Cum le puteţi îndeplini? Cum puteţi da speranţă unei populaţii care este din ce în ce mai săracă şi fără vreo idee cum ar putea evolua situaţia în următoarele luni sau ani? Nu uitaţi, România este lângă o zonă de instabilitate majoră, chiar de război.

Valdis Dombrovskis: După cum am mai spus, chestiunile economice şi sociale sunt strâns legate între ele şi începem să le vedem ca două feţe ale aceleiaşi monede. Iar ideea semestrului european este să apropiem dezvoltarea economică de cea socială. Deci, când discutăm reforme structurale cu statele membre şi modul de adresare al dezechilibrelor economice, discutăm şi adresarea dezechilibrelor şi problemelor sociale şi modul cel mai potrivit pentru continuarea reformelor structurale. Acesta este un aspect. În continuare, aţi menţionat divergenţele existente între state membre, iar pentru ele existe instrumente de solidaritate în cadrul Uniunii Europene, mai precis fondurile structurale şi de coeziune, iar acum este foarte important ca statele membre UE să le utilizeze în cel mai productiv fel posibil, să înceapă să folosească sumele din noua perioadă, 2014-2020, să îmbunătăţească dezvoltarea economică şi, cu ajutorului fondurilor sociale, să adreseze provocările sociale în acele state. Un aspect îl reprezintă efortul pe reforma structurală, întărirea competitivităţii şi a tendinţelor de creştere economică, adresarea problemelor sociale într-un mod structurat. Fondurile structurale şi de coeziune sunt un alt aspect, acestea existând tocmai pentru a ajuta statele cu o dezvoltare economică mai slabă decât media europeană.

Cristian Unteanu: Una dintre probleme este, în România, rata de absorbţie scăzută a fondurilor structurale şi de coeziune. Este una dintre cele mai scăzute din Europa şi, din când în când, conectată cu acuzaţii de corupţie. Vă îngrijorează acest lucru?

Valdis Dombrovskis: Urmărim cu atenţie procesul de utilizare şi absorbţie a fondurilor europene, şi aceasta este una dintre chestiunile pe care le voi discuta cu Guvernul României şi cu primul-ministru Ponta în timpul vizitei mele în România, dar există şi altele, cum ar fi corupţia, independenţa judiciară, care fac parte dintre problemele care afectează dezvoltarea economică. Cu siguranţă, şi acestea sunt în atenţia noastră şi le vom discuta cu autorităţile române.

Cristian Unteanu: Deoarece suntem în apropierea Greciei, suntem foarte interesaţi să aflăm dacă Grecia ar putea părăsi, în următoarele luni, Uniunea Europeană, şi cum afectează  acest lucru credibilitatea zonei euro.

Valdis Dombrovskis: Comisia Europeană lucrează în baza scenariilor care presupun rămânerea Greciei în zona euro. În prezent, discutăm cu Guvernul Greciei măsuri de reformă pe care trebuie să le ia pentru a finaliza cu succes programul de salvare. Dar, din 20 februarie, când s-a hotărât extinderea programului – a trecut abia o lună – progresul a fost relativ lent. Am observat progres doar în ultimele două săptămâni, dar vedem că Guvernul Greciei îşi schimbă, gradual, retorica, atitudinea, şi se implică mai serios în efortul de reformare, deci sper să existe progres în următoarele zile şi săptămâni, astfel încât să poată finaliza cu succes programul de salvare. Pentru ca programul să aibă succes, este important ca toate părţile să îşi respecte angajamentele.

Cristian Unteanu: România şi-a afirmat, din nou, dorinţa de a face parte din zona euro. Cu siguranţă nu acum, nu anul viitor, nu în doi sau trei ani de acum, dar, totuşi, vrem să facem parte din zona euro. Este posibil? Se vor schimba regulile după experimentul grec sau vor rămâne aceleaşi, şi va trebui să ne pregătim în acelaşi mod în care au făcut-o şi statele acum membre?

Valdis Dombrovskis: Aş spune că nu este doar posibil, ci şi aşteptat într-un sens ca toate noile state membre au nu doar posibilitatea, ci şi obligaţia să se alăture zonei euro. Nu există, pentru ele, posibilitatea de a opta să rămână în afara acestei zone, inclusiv pentru România. Nu există date limită sau termene stricte stabilite pentru alăturarea statelor noi, şi ştim că statele membre aleg diferit. Un număr de state membre noi sunt deja în zona euro, unele declară că, în acest stadiu, nu sunt interesate să se alăture, iar unele îşi exprimă interesul. Deci, în cazul României, Comisia Europeană urmează să organizeze o conferinţă împreună cu reprezentanţa Comisiei în România, pentru a discuta şi căile posibile pentru România. Bineînţeles, un element important este convergenţa reală a economiei, element care va fi luat serios în considerare, având în vedere experienţa Greciei.

Cristian Unteanu: Sunteţi responsabil, printre multe altele, de dialogul social – legat, cu siguranţă, de zona euro. Dar cred că sunteţi interesat şi de valoarea funcţională a acestui dialog social într-o ţară ca România. Ce ştiţi despre cum funcţionează cu adevărat dialogul social în România?

Valdis Dombrovskis: Cu privire la dialogul social, este un element important în relaţiile de muncă, iar Comisia Europeană a început să se concentreze mult mai mult pe dialogul social. La 1 martie, am avut o conferinţă la nivel înalt pentru a da un nou început dialogului social la nivel de UE, dar a avut şi mulţi participanţi din statele membre şi, bineînţeles, am discutat promovarea celor mai bune practici la nivel de state membre. Aş spune că, la nivel de UE, dialogul social este parte componentă a legislaţiei, este formalizat şi îl avem cu mediul de afaceri, cu sindicatele şi societatea civilă , cu alte organizaţii de business la nivel european. La nivel de state membre, organizarea dialogului social este, în primul rând, responsabilitatea acestora. Dar ştim că experienţele sunt foarte diferite. Dacă, de multe ori, ţările nordice sunt folosite drept exemplu de dialogul social funcţional, în alte ţări, este fie foarte confruntaţional, dificil de agreat, sau foarte formal. Vedem, deci, că dialogul social este neuniform în statele membre, şi căutăm să promovăm cele mai bune practici şi să încurajăm un dialog social de calitate în toate statele membre.

Cristian Unteanu: Cu siguranţă, nu puteţi oferi acum indicii despre viitoarele recomandări pentru România dar, la finalul acestui interviu, aveţi unele generale de făcut?

Valdis Dombrovskis: Voi face nişte observaţii generale. În primul rând, dacă ne uităm la ce s-a făcut în România în ultimii ani, aş spune că s-au făcut eforturi semnificative de a reforma. Creşterea economică a României este peste mult media UE, deci ne aşteptăm la una apropiată de 3% atât anul acesta, cât şi anul viitor. Deficitul bugetar este undeva la 1,2 –  1,3% din PIB, ceea ce este mult sub media UE, deci a avut loc un efort fiscal semnificativ. Acum este foarte important să nu se piardă  progresele în domeniul reformei şi să se adreseze provocările rămase.

Cristian Unteanu: Speraţi că se va şi întâmpla acest lucru? Vom avea motive de speranţă?

Valdis Dombrovskis: S-au înregistrat progrese reale. Le vedem în rezultatele economice ale României, în poziţia sa fiscală, iar acum este foarte important să se continue reformele şi să nu se piardă ce s-a obţinut în anii anteriori.

Cristian Unteanu: Este o recomandare sau un avertisment?

Valdis Dombrovskis: Cu siguranţă, o recomandare şi, totodată, în final, Comisia Europeană va emite recomandările specifice de ţară.

Cristian Unteanu: Când vor fi ele făcute publice?

Valdis Dombrovskis: În mai sau prima parte a lunii iunie. Acum am înaintat rapoartele de ţară. În mod obişnuit, acestea sunt emise mai târziu în an, dar le-am devansat pentru a oferi mai mult timp discuţiilor cu statele membre şi factorilor de decizie naţionali înainte de a emite recomandările specifice de ţară. 

Vicepreşedintele Dombrovskis se întâlneşte cu prim-ministrul României, Victor Ponta, cu ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, cu ministrul finanţelor publice, Eugen Teodorovici, şi participă la evenimentul de lansare a „Garanţiei pentru Tineret", alături de ministrul muncii şi protecţiei sociale, Rovana Plumb.