Erdogan a semnat primele decrete după instituirea stării de urgenţă. Vizează instituţii de învăţământ, asociaţii caritabile, sindicate şi justiţia
0
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a semnat primele decrete de la instalarea stării de urgenţă, prin care a ordonat închiderea a peste 1.000 de şcoli private şi a extins perioada de timp în care un suspect poate fi reţinut fără să fie pus sub acuzare, relatează sâmbătă agenţia Anadolu, citată de Reuters online.
Erdogan a declarat stare de urgenţă miercuri seara, pe o perioadă de trei luni, subliniind că va ajuta autorităţile să se ocupe rapid şi eficient de susţinătorii tentativei de puci desfăşurate acum o săptămână.
Primul decret semnat de Erdogan dispune închiderea a 1.043 de şcoli private, 1.229 de fundaţii şi asociaţii caritabile, 19 sindicate, 15 universităţi şi 35 de instituţii medicale, precizează Anadolu, potrivit Reuters.
Toate instituţiile închise sunt suspectate de legături cu reţeaua clericului islamist Fethullah Gulen, care s-a autoexilat acum 17 ani în Statele Unite, acuzat de regimul Erdogan că a orchestrat tentativa de lovitură de stat. Reţeaua lui Gulen este denumită de Guvernul de la Ankara FETA (Organizaţia Teroristă Fethullah Gulen), potrivit siglei în limba turcă.
„Toate aceste instituţii închise aparţin fără niciun dubiu FETA. Nu există alt grup afectat de această decizie şi nici nu va exista“, a acuzat vicepremierul turc Nurettin Canikli la postul de televiziune CNN Turk, precizând că proprietăţile acestor centre vor fi gestionate de către stat. De asemenea, studenţii din şcolile şi universităţile închise vor fi transferaţi la instituţii similare de stat, unde vor trebui să plătească tot atât cât plăteau pentru şcolarizare şi în centrele private, transmite Agerpres.
Ankara insistă pentru extrădarea lui Fethullah Gulen
Ministrul turc de Externe Mevlut Cavusolgu a declarat la rândul său pentru postul privat NTV că legătura dintre militarii implicaţi în tentativa de lovitură de stat din 15 iulie şi reţeaua extinsă a lui Gulen de susţinători este„foarte clară“, adăugând că Turcia va face tot ceea ce este „politic şi legal“ cu putinţă pentru a obţine extrădarea predicatorului.
Potrivit lui Cavusolgu, Ankara va finaliza în maxim zece zile dosarul prin care va cere extrădarea lui Gulen.
Fethullah Gulen, în vârstă de 75 de ani, neagă orice implicare în tentativa de lovitură de stat, iar Washingtonul a atenţionat Turcia, aliat în NATO, că este nevoie de dovezi clare ale implicării acestuia în puci înainte de a-l putea extrăda. Juriştii sunt de părere că un eventual proces de extrădare ar putea dura ani buni.
Totodată, Guvernul turc a prelungit sâmbătă perioada de detenţie provizorie a suspecţilor de la 4 la 7-8 zile. „Într-o primă fază, perioada de arest (înainte de punerea sub acuzare) va fi de 7-8 zile, dacă este nevoie, se va putea prelungi“, a spus vineri ministrul turc al Justiţiei Bekir Bozdag.
Potrivit noii dispoziţii, întâlnirile deţinuţilor cu avocaţii lor ar putea fi limitate de către autorităţi, care în plus vor avea dreptul să înregistreze şi să se folosească de conversaţiile dintre acuzaţi şi avocaţi. Doar soţii şi rudele până la gradul doi au permisiunea să-i viziteze pe cei arestaţi.
În fine, decretul mai stabileşte că angajaţii însărcinaţi cu punerea în aplicare a deciziilor luate în timpul stării de urgenţă nu vor putea fi traşi la răspundere pentru acţiunile lor şi nu vor putea primi pedepse de ordin penal, administrativ sau financiar. Decretul a intrat în vigoare sâmbătă şi niciuna dintre deciziile comunicate nu vor putea fi blocate printr-o decizie judecătorească, notează Agerpres.
Militari eliberaţi
Pe de altă parte, Parchetul din Ankara a anunţat sâmbătă că a eliberat aproximativ 1.200 de militari arestaţi în cadrul anchetei privind puciul ratat. „Într-o primă etapă, aproximativ 1.200 de militari au fost puşi în libertate. Este vorba exclusiv de militari fără grad“, a anunţat procurorul Harun Kodalak.
Militari turci reţinuţi pentru implicare în puciul eşuat FOTO AFP
Erdogan denunţă „prejudecăţile“ Europei faţă de Turcia
Recep Tayyip Erdogan, vizat de critici pentru măsurile luate după puciul eşuat, le-a reproşat statelor europene că întreţin „prejudecăţi“ faţă de Turcia, într-un interviu acordat sâmbătă postului francez de televiziune France 24, potrivit AFP şi Agerpres.
„Ei au prejudecăţi faţă de Turcia şi vor continua să acţioneze cu aceste prejudecăţi“, a declarat şeful statului turc. „Sunt 53 de ani de când Europa ne lasă să aşteptăm la uşa sa“, a adăugat el, conform afirmaţiilor sale traduse în franceză de postul de televiziune.
Uniunea Europeană a atras atenţia că reintroducerea pedepsei cu moartea, evocată de Ankara imediat după puciul eşuat, ar pune capăt speranţelor Turciei de aderare la blocul comunitar.
„Dacă poporul meu, ţara mea, cere fără oprire pedeapsa cu moartea, dacă reprezentanţii poporului meu în parlament spun «da», îmi pare rău, dar trebuie să respect această cerere“, a răspuns Erdogan. „În democraţii, suveranitatea aparţine poporului“, a adăugat el.
„Nicio altă ţară nu a avut atât de suferit în timpul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv în ceea ce priveşte eliminarea vizelor“ pentru cetăţenii turci, a spus el, precizând că Turcia a fost „mai bine plasată“ decât majoritatea statelor care au obţinut aderarea.
În criza migraţiei, „am servit ca scut pentru Europa“, iar „ei au făcut promisiuni şi nu şi-au ţinut promisiunile“, a mai afirmat Erdogan.
Potrivit postului NTV, care îl citează pe preşedintele turc, următoarea reuniune a Consiliului Militar Suprem va avea loc joia viitoare.
Într-un interviu acordat joi Reuters, Erdogan a declarat că vrea să aducă „sânge proaspăt“ în armată după tentativa de puci în care 246 de persoane şi-au pierdut viaţa.
Se încarcă comentariile...
