Dezbatere Adevărul Live: Consiliul JAI a decis, iar Europa de Est se revoltă. Implicaţii?
0
La reuniunea de marţi a Consiliului JAI, a fost decisă relocarea a 120.000 de refugiaţi în 24 de ţări europene (prin prevederile tratatelor lor de aderare, Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca ies din acest proces).
Din 24 de ţări, patru - Cehia, Slovacia, Ungaria şi România - au votat împotrivă, iar Slovacia şi Cehia au anunţat deja că se vor adresa Curţii Europene de Justiţie pentru anularea hotărârii care, altfel, devine obligatorie. Dar această decizie trebuie să fie ratificată azi de Summitul extraordinar pe problemele migraţiei, cu participarea şefilor de state şi guverne, poziţia acestuia fiind cea finală. Aceasta deoarece, aşa cum se ştie, Parlamentul European, organismul de codecizie, şi-a dat deja aprobarea pentru întreg “Planul Juncker” deci inclusiv pentru cifra de relocare, 120.000 de persoane, plus cele 40.000 asupra cărora se căzuse de acord în vară, rezultând un total de 160.000 de persoane.
Despre semnificaţiile acestei rupturi reale în spaţiul deciziei politic europene, despre consecinţele pe termen scurt şi mediu ale disputelor care se acutizează între ţările occidentale şi grupul “statelor refuzului” din care, deloc surprinzător, Polonia a ieşit în ultimul moment, vorbim la Adevărul LIVE începând cu ora 11.00, într-o emisiune în care jurnalistul Cristian Unteanu îl are ca invitat pe Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României.
Principalele declaraţii:
Cristian Diaconescu: Din punctul de vedere al României, e momentul în care trebuie să-şi cântărească cu maximă atenţie opţiunile pe care le are. Nu m-a făcut deloc fericit că România s-a situat împotriva Uniunii Europene, alături de 3 state care şi-au făcut o istorie din a contrazice UE privind sancţiunile contra Rusiei. Iohannis are responsabilitatea de a-şi asuma acea poziţie pentru România în aşa fel încât să rămânem alături de partenerii noştri.
Cancelariile europene s-au concentrat în a stabili care e frontiera de securitate a Uniunii Europene. Decizia politică ce se va lua e de o importanţă dramatică pentru România. Într-un fel se va evalua statutul şi va funcţiona România ca stat membru UE înauntrul zonei întărită de de protecţie, şi în al fel va fi percepţia politiă şi de securitate pentru România în afara acestei zone. Este o decizie politică ce se va lua la nivelul decidentului politic major. Astfel de mize vin o dată la 100 de ani. Ele nu trebuie greşite. România trebuie să fie înauntrul zonei Schegen.
De ce s-a retras Polonia din rândul statelor refuzului?
E vorba de o negociere separată. Polonia a obţinut ceva. În momente de criză, fiecare dintre statele care au obiecţiuni sunt dispuse să renunţe la ele în schimbul unor beneficii naţionale.
Se încarcă comentariile...
