Criza din Ucraina capătă amploare: armata ucraineană a respins un atac al ruşilor. Moscova a testat o rachetă

Criza ucraineană continuă să fie cel mai fierbinte subiect dezbătut la cel mai înalt nivel diplomatic, în timp ce Peninsula Crimeea rămâne sub ocupaţia trupelor ruse. Marţi, armata ucraineană a transmis că a respins un atac al Forţelor Navale ruse, anunţ urmat de dezvăluirea Rusiei, care a spus că a testat în aceeaşi zi o rachetă balistică internaţională.

UPDATE 00.03 Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, a purtat o discuţie „utilă”, marţi, la Madrid, cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, potrivit unei surse europeană, citată de AFP.

„Am avut o discuţie utilă care a durat peste o oră”, a liderul diplomaţiei UE după o întrevedere la reşedinţa ambasadorului Rusiei la Madrid.

UPDATE 23.34 Preşedintele Franţei, Francois Hollande, a afirmat marţi seară că „Rusia şi-a asumat riscul unei escaladări periculoase” a situaţiei internaţionale prin trimiterea de trupe în Ucraina, precizând posibilitatea recurgerii la „sancţiuni” asupra Rusiei.

„Rusia şi-a asumat riscul unei escaladări periculoase. Rolul Franţei, alături de cel al Europei, în aceste circumstanţe ar fi acela de a exercita presiunea necesară, inclusiv recursul la sancţiuni pentru a găsi o cale de dialog, o soluţie politică pentru această criză”, a declarat liderul de la Palatul Elysee într-un discurs ţinut la Crif (Consiliul Reprezentant al Instituţiilor Evreieşti din Franţa), potrivit „Le Figaro”. 

UPDATE 22.36 Rusia a atenţionat Statele Unite că va lansa o rachetă balistică intercontinentală, a declarat marţi un oficial american, citat de AFP.

„Ei ne-au atenţionat în legătură cu acest test (...), nu a fost ceva neaşteptat”, a declarat pentru Agence France Presse un oficial american.

UPDATE 21.48 Rusia a lansat, marţi, în cadrul unui test, o rachetă balistică intercontinentală, a anunţat Ministerul rus al Apărării, citat de BBC.

Armata rusă a comunicat că o rachetă balistică intercontinentală de tip Topol RS-12M a fost lansată de la poligonul militar Kapustin Yar, situat în apropiere de Volgograd, la Marea Caspică. Racheta a fost lansată la ora locaă 22.10 (n.r. - 20.10, ora României), potrivit sursei citate.

„Racheta care poate fi dotată cu încărcătură nucleară a atins ţinta cu succes”, precizează Ministerul rus al Apărării. Racheta a căzut controlat în zona Sari Shagan din Kazahstan.

Rachetele de tip Topol RS-12PM (SS-25 Sickle, conform terminologiei NATO) au o rază de acţiune de 10.500 de kilometri.

UPDATE 21.27 Armata ucraineană a anunţat că a respins, fără schimburi de focuri, un atac al Forţelor Navale ruse asupra unei nave militare ucrainene, în Portul Sevastopol din Crimeea.

„Indivizi înarmaţi au abordat cu un remorcher nava militară ucraineană Slavutici, au încercat să urce la bord, să captureze echipajul şi să le ia armele”, anunţă Ministerul ucrainean al Apărării, citat de AFP. „Agresorii purtau uniforme ale Forţelor navele ruse şi au venit de pe o navă militară rusă”, a precizat Ministerul Apărării.

Atacul a fost respins fără schimburi de focuri, iar militarii ruşi nu au reuşit să urce la bord. Informaţiile nu pot fi confirmate din surse independente.

Nave ale Flotei ruse de la Marea Neagră continuă să blocheze ambarcaţiuni militare ucrainene în largul Portului Sevastopol, în Crimeea.

Conform unor surse din cadrul serviciilor de spionaj citate de CNN, două nave militare ruse şi o navă militară ucraineană au intrat marţi în Marea Neagră, venind din Marea Mediterană, şi se îndreaptă spre sudul Ucrainei. Forţele Navale ucrainene intenţionează să evite orice confruntare cu nave militare ruse.

UPDATE 21.19 Un emisar al Naţiunilor Unite este în drum spre Crimeea pentru a „evalua situaţia”, anunţă purtătorul de cuvânt al ONU, Martin Nesirky, citat de AFP.

Jan Eliasson, adjunct al secretarului general ONU, aflat în prezent în vizită la Kiev, i-a cerut „emisarului Robert Serry să meargă în Crimeea”, a precizat Nesirky.

UPDATE 21.00 Secretarul de Stat american, John Kerry, se va întâlni, miercuri, la Paris, cu miniştrii de Externe ai Marii Britanii şi Ucrainei, William Hague şi Andrei Deşciţa, anunţă ambasada Statelor Unite din Franţa, citată de AFP.

„Reuniunea va fi urmată de o întâlnire cu jurnaliştii, pentru declaraţii de presă”, precizează misiunea diplomatică americană.

Potrivit unor surse diplomatice, Andrei Deşciţa se va afla miercuri la Paris "pentru consultări", în contextul tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia. Tot miercuri, la Paris va avea loc un dineu de lucru la Palatul Elysée pe tema situaţiei din Liban. La reuniune vor fi prezenţi miniştrii de Externe ai marilor puteri, inclusiv John Kerry (SUA) şi Serghei Lavrov (Rusia).

UPDATE 20.02 Rusia a transmis miercuri că va riposta în cazul în care Statele Unite ale Americii vor impune sancţiuni cu privire la operaţiunile comandate de Moscova în ţara vecină Ucraina, relatează agenţia Reuters.

„Va trebui să răspundem (eventualelor sancţiuni impuse de SUA)”, a declarat Alexander Lukaşevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe. „Aşa cum se întâmplă întotdeauna în astfel de situaţii, provocate de impulsivitatea şi iresponsabilitatea Washingtonului, subliniem: aceasta nu este alegerea noastră”, a adăugat oficialul rus. 

UPDATE 19.50 Declaraţiile preşedintelui rus, Vladimir Putin, despre Crimeea nu „înşeală pe nimeni”, afirmă preşedintele SUA, Barack Obama, subliniind că atitudinea Rusiei faţă de Ucraina nu va face decât să „îndepărteze” Kievul.

„Ingerinţele ruse în Ucraina nu fac decât să îndepărteze această ţară de Rusia”, a declarat Obama, citat de AFP.

„Afirmaţiile lui Vladimir Putin despre Crimeea nu înşeală pe nimeni. Dacă Rusia va interveni militar, se va expune diminuării influenţei în regiune”, a spus Obama.

Vladimir Putin a declarat că analizează opţiunile care i se oferă în criza din Ucraina.

Ambasadorul Rusiei la NATO, Aleksandr Gruşko, a acceptat marţi principiul acestei reuniuni excepţionale, convocate la iniţiativa mai multor state membre ale Alianţei, a precizat Lungescu.

Reuniunea este prevăzută miercuri după-amiaza, după cea de a doua reuniune, în decurs de trei zile, a ambasadorilor celor 28 de state membre ale organizaţiei pe tema situaţiei din Ucraina şi a acţiunilor întreprinse de către Rusia în Crimeea.

Întrunirea consiliului NATO a avut loc marţi la solicitarea Poloniei, care a invocat articolul 4 din Tratatul NATO. Articolul prevede ca cele 28 de state membre să se consulte „de fiecare dată când, în opinia unuia dintre ele, independenţa politică sau securitatea uneia dintre părţi este ameninţată".

Statele Unite, membre influente NATO, au decis luni să suspende „toate legăturile militare" cu Moscova. „Acest lucru include exerciţii şi reuniuni bilaterale, escale ale unor nave şi conferinţe de planificare militară", a anunţat contraamiralul John Kirby, un purtător de cuvânt al Apărării americane.

Bruxelles-ul sprijină financiar Ucraina

Comisia Europeană urmează să prezinte miercuri un plan de ajutor pentru Ucraina, care se confruntă cu grave probleme financiare, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului de la Bruxelles, Pia Ahrenkilde-Hansen, relatează AFP. Comisarul pentru Energie, Gunther Oettinger,  va propune şi acordarea unui ajutor financiar pentru plata facturilor la gazele importate din Rusia de către Ucraina, după ce Gazpromul a somat Kievul să execute plăţile.

„Plata facturilor la gaze naturale datorată de către Ucraina se află în programul de ajutorare al Comisiei Europene (CE)" care va fi adoptat miercuri, a declarat el, la finalul unei reuniuni a miniştrilor europeni pentru Energie.

„Colegiul comisarilor urmează să ajungă la un acord în legătură cu planul de ajutor", a declarat Pia Ahrenkilde-Hansen.

Executivul european are în vedere mai multe scenarii pentru acordarea unui ajutor financiar Ucrainei, aflată în pragul falimentului. În acest sens, Comisia colaborează cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), care ar urma să acorde cea mai mare parte a ajutorului financiar. Noua putere de la Kiev a afirmat că are nevoie de 35 de miliarde de dolari pentru doi ani şi că aşteaptă din partea FMI un ajutor de 15 miliarde de dolari pentru acest an.

Sumele sunt însă mult sub cele discutate la Bruxelles, unde Acordul de Asociere propus de UE Ucrainei urma să fie însoţit de o sumă de aproximativ 610 milioane euro.

Mobilizarea altor fonduri europene ar permite însă obţinerea altor câteva sute de milioane de euro, aproximativ 500 de milioane, potrivit unor cifre care nu au fost confirmate.

Vizită simbolică a lui John Kerry la Kiev

La Kiev a sosit marţi Secretarul de Stat, John Kerry, într-o vizită efectuată în semn de susţinere faţă de noul regim ucrainean, oficiali americani afirmând că sunt „alarmaţi" din cauza unei „consolidări" a prezenţei militare ruse în crimeea, relatează AFP.

Cu ocazia acestei vizite simbolice de câteva ore a lui Kerry, Statele Unite oferă totodată o asistenţă economică Kievului, promiţând acordarea sumei de un miliard de dolari în cadrul unui împrumut internaţional.

Moscova riscă „izolarea internaţională" dacă nu va pune capăt „agresiunii" militare în Ucraina, avertizează secretarul de Stat american, John Kerry, precizând că Statele Unite nu doresc o confruntare cu Rusia.

„Rusia caută un pretext pentru a putea ocupa Ucraina, dar riscă izolarea pe plan internaţional dacă nu pune capăt agresiunii militare", a declarat John Kerry la Kiev, subliniind că Statele Unite nu doresc o confruntare cu Rusia.

Putin nu discută cu noul guvern ucrainean

De celalată parte, membrii noului Guvern pro-european de la Kiev, format după demiterea preşedintelui Viktor Ianukovici, au avut primele contacte, „timide", cu omologii lor ruşi, anunţă premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk.

„Deocamdată, consultările sunt timide, dar primele contacte au avut loc", a precizat Iaţeniuk.

Cu toate acestea, preşedintele rus a afirmat că noul guvern ucrainean nu are nicio autoritate legală şi a cerut organizarea de alegeri cât mai curând posibil. „Parlamentul este parţial legitim, însă restul nu. Preşedintele interimar nu are nicio legitimitate“, le-a spus Putin ziariştilor.

Deşi a denunţat noile autorităţi de la Kiev, Putin a afirmat că Rusia nu plănuieşte o acţiune militară iminentă. Deocamdată, a spus el, nu este nevoie să se folosească forţa militară în Crimeea (republică autonomă în sudul Ucrainei), dar Rusia are opţiunea să facă acest lucru, a mai spus Putin. Şeful statului a avertizat că Rusia îşi rezervă dreptul de a recurge la „toate mijloacele“ pentru a-şi proteja cetăţenii din Ucraina.