Cui îi este de folos criza din Ucraina? Câştigătorii unui război sunt conducătorii statelor din jurul celor aflate în conflict
0
Moscova şi Kievul rămân angajate în acelaşi război la nivelul declaraţiilor: ucrainenii susţin că au distrus un convoi de tancuri ruseşti care invadaseră Ucraina, ruşii susţin că n-au trimis niciodată un astfel de convoi. Între timp, în Cernăuţi se vorbeşte tot mai serios despre un referendum pentru alipirea regiunii la România. De la ora 13.00, am discutat cu Marius Văcărelu, specialist în geopolitică, despre criza ucraineană.
Să pornim de la o frază celebră: „Istoria se repetă“. Dar istoria nu se repetă, trucurile da. Oamenii sunt mai neştiutori acum. Este greu la jucătorii mari să-i poţi surprinde cu ceva. Mai este o variantă, când oamenii sunt chiar proşti. Atunci degeaba ştiu, dar nu pot să se folosească de ceea ce ştiu. Nu a surprins Moscova, în februarie, martie, prin acei „omuleţi verzi“. Ceea ce a surprins a fost reacţia forţelor ucrainene, care nu au tras niciun glonte. Au refuzat să-şi apere propriul teritoriu. Nu există scuză pentru niciunul dintre ei. Soldaţii au fost laşi. Când au înţeles consecinţele, era prea târziu. Acum nu mai sunt laşi, dar este prea târziu, începe Marius Văcărelu, specialist în geopolitică.
Războaiele din zilele noastre se poartă mai mult pe media
Avem o situaţie: luptele într-un tip de război presupun şi oraşe martir. La noi este Oituz, Mărăşeşti. Pentru Rusia este fostul Stalingrad. Eroismul se alimentează cu morţi, iar morţii cei mai mulţi sunt în oraşe, nu în păduri. Toţi oamenii stau într-un singur loc. Un loc excepţional este un oraş de peste un milion de locuitori. Este un oraş bun pentru războaie, pentru posibilităţi de alimentare, pentru faptul că poate primi refugiaţi. Harta principalelor oraşe ale Ucrainei: primul a fost Slaviansk, altul este Lugansk, Doneţk cu peste un milion de locuitori. În secolul XXI, războaiele se mai pierd şi pe media, continuă Marius Văcărelu.
Churchill a spus că omenirea nu va repeta greşelile, dar va face altele noi. Trebuie să-i înţelegem: hai să ne punem în locul celor din Kiev sau Doneţk, sau a celor din Moscova, să ne punem în pielea celor din armată. Fiecare este educat într-un anumit mod, iar codul educaţional pe care îl au este latent, nu se manifestă decât în momentele de criză. Să ne gândim sub aspectul educaţiei politice, economice. Presupunând că eşti un colonel, evident îţi doreşti să devii general. Ceva perfect normal. În vremuri de pace ai garanţia că poţi deveni rapid general? Nu. Atunci un război, nu neapărat dorit, îţi poate aduce avantaje. Războiul este o şansă, din punctul de vedere al carierei, adaugă Marius Văcărelu, specialist în geopolitică.
Într-un conflict, câştigă statele vecine?
„Tot răul spre bine“. Orice situaţie de conflict, fiecare eveniment, mai ales cu acoperire mediatică, permite altor părţi interesate să tragă nişte concluzii. Un război nu stă în ambiţia militarilor. Un conflict deschis, de o mare amploare, n-a mai fost de la războiul dintre Iran şi Irak. Războaiele slujesc marilor puteri.
În realitate, câştigătorii sunt conducătorii statelor din jurul celor aflate în conflict.
Dacă în secolul XXI, toate lumea se gândea că singura formă de război este cel economic, în clipa asta câştigă foarte mult militarii, diplomaţiile care sunt nevoite să scuture din balastul pe care îl au, câştigă presa care izbuteşte să aducă în discuţie anumite teme, să îndeplinească rolul de a educa populaţia, spune Marius Văcărelu.
Una dintre acuzele ferme pe care le-a adus Rusia a fost că Polonia a deplasat trupe care au tras. Dar, sub aspectul imaginii, acest lucru apare şi nu rar, ci frecvent. Sunt lucruri vizibile. Evident, de partea cealaltă alte acuzaţii.
Ce face România?
Mai nimic. După 1990, s-au creat foarte multe facultăţi, însă aceşti absolvenţi nu şi-au găsit locuri de muncă pe zona respectivă: relaţiile internaţionale. Noi avem, din păcate, o problemă: suntem unidirecţionali în abordările noastre. Toţi absolvenţii s-au orientat pe zona NATO – UE, uitând că există şi Bulgaria, de exemplu. O altă chestiune complicată este geopolitica Greciei, problema vlahilor. Câţi sunt interesaţi cu adevărat de geopolitica spaţiului albanez, macedonean sau bosniac? Iar Estul nu i-a interesat pe români din prostie, uitând că economia noastră nu este cea mai performantă, nu am creat nici Apple, nici IBM. Noi vom fi oamenii care vor dezvolta soluţii găsite de alţii. Câte laboratoare din universităţi sunt utilate măcar la un nivel minimal?, se întreabă specialistul în geopolitică.
Toate aceste chestiuni s-au reflectat şi în politic. Când electoratul este mai mult sau mai puţin imbecilizat, te întrebi ce ar putea cere de la politic. Ar trebui să ne uităm cum se face selecţia în modul politic. L-am întrebat pe preşedinte, câţi candidaţi vorbesc despre politica externă în această campanie? Poate că trebuie să aibă loc o inundaţie imensă, sau o secetă în altă parte ca să ne dăm seama că avem nevoie de diguri, de irigaţii? Uitaţi-vă la politicienii români! Câţi au studii în relaţii internaţionale (nu neapărat doctorate), câţi dintre ei sunt autori de cărţi? Noi nu putem să detectăm prea multe mostre de inteligenţă politică. Pe de-o parte nu trebuie să subestimăm inteligenţa oamenilor. Ar prinde o campanie electorală bazată pe politică externă. Ne uităm la vecini, aflăm de un incendiu, de o criză. Oamenii sunt conştitenţi de ce se întâmplă. Articolele care au ca subiect Rusia, Ucraina sau altele, s-au citit foarte bine. Poate că nu avem noi suficient timp să spunem tot. O astfel de campanie ar rupe. Bănuiesc deja cine va fi jurnalistul care le va pune întrebări candidaţilor şi sunt sigur le că va pune întrebări care să-i încurce, din zona relaţiilor internaţionale. Criza este la graniţele noastre!, avertizează Marius.
Referendum pentru Cernăuţi
Există momente politice bune, şi altele proaste. Anumite idei pot fi impulsionate şi din alte părţi. Dar trebuie să fim realişti. Românii din Ucraina sunt români care au văzut o scădere a condiţiilor de trai, o devalorizare, şi acest lucru afectează. Oamenii din teritoriile româneşti sunt oameni bogaţi, muncitori. Atenţie, casele lor au la bază munca, şi munca lor a fost aceea de a străbate cu materii prime (de exemplu flori) a întregii Uniuni Sovietice. Ei au mers şi au bătut Rusia, nu le convine situaţia, cu atât mai mult cu cât îşi fac bani de-acolo. Ei nu vor decât să muncească, să mănânce pâine. EI fiind cetăţeni ucraineni, paşaportul lor nu este foarte dorit. Ei ştiu un lucru: paşaportul românesc este mai puternic decât paşaportul lor, este de părere Marius Văcărelu.
Citeşte şi:
De ce a insistat Rusia să trimită ajutor umanitar Ucrainei
A folosit Rusia convoiul umanitar ca pretext sau ca mijloc pentru o intervenţie militară în estul Ucrainei? Ce fel de presiuni face preşedintele rus, Vladimir Putin, în interiorul cercului său de putere? Cine are de pierdut mai mult din actualul conflict din estul Ucrainei? La aceste întrebări şi nu numai i-am răspuns lui Matei Dobrovie, jurnalist specializat pe politică internaţională, într-un interviu acordat Epoch Times.
Singură pe lume şi independentă, Novorussia nu poate supravieţui
Mai este posibilă o federalizare a Ucrainei şi cât l-ar costa pe Vladimir Putin acest demers pe termen lung? Este viabil proiectul Novorussia şi care sunt factorii care l-ar determina pe preşedintele rus să renunţe la el? La aceste întrebări şi nu numai i-am răspuns lui Matei Dobrovie, jurnalist specializat pe politică internaţională, într-un interviu acordat Epoch Times.
Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a avertizat recent că Moscova va face tot posibilul să-şi apere interesele, inclusiv cele din domeniul securităţii naţionale, în cazul în care Occidentul va adopta noi sancţiuni împotriva Rusiei, informează „The Daily Telegraph”.
Rusia va trimite un al doilea convoi umanitar în Ucraina şi a informat Kievul despre această intenţie, a anunţat luni ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, la câteva zile după intrarea pe teritoriul ucrainean a unui prim convoi umanitar rus controversat. În paralel, separatiştii pro-ruşi au trecut la contraofensivă pentru a sparge încercuirea. În plus un convoi de tancuri ruseşti au trecut frontiera ruso-ucrainean.
„Premierul“ autoproclamatei republicii Doneţk aşteptă „specialişti“ francezi
„Specialişti“ francezi se alătură separatiştilor proruşi şi sunt pregătiţi să lupte împotriva forţelor loialiste, în estul Ucrainei, a declarat duminică „premierul“ autoproclamatei „republicii populare de la Doneţk“, Aleksandr Zaharcenko, relatează AFP.
Se încarcă comentariile...
