Ce trebuie să ştii despre controversele din Cipru

Proteste împotriva pachetului de salvare european în faţa Parlamentului din Nicosia FOTO AFP

Sâmbătă, oficialii europeni i-au uimit pe ciprioţi anunţând acordarea unui pachet de salvare în condiţiile impunerii unei taxe pentru toate depozitele bancare. Vesta s-a răspândit rapid, a creat controverse şi a ridicat întrebări cu privire la ce se va întâmpla de acum înainte în Cipru şi la cum această decizie va afecta continentul european.

Mohamed El-Erian, directorul general al PIMCO, cel mai mare fond de obligaţiuni din lume, a prezentat un rezumat al evenimentelor.

Contextul: Cu un sistem bancar extrem de extins şi cu o economie dificilă, statul cipriot are nevoie urgentă de finanţare externă. La fel ca şi ceilalţi membri cu probleme ai zonei euro, Cipru a cerut ajutorul partenerilor săi europeni şi Fondului Monetar Internaţional.

După luni de negocieri, oficialii europeni au căzut de acord asupra unui împrumut în valoare de zece miliarde de euro, însă una dintre condiţiile împrumutului constă în reducerea depozitelor bancare ale populaţiei, prin aplicarea unei taxe.

Raţionamentul: Oficialii europeni şi ciprioţi susţin că, având în vedere situaţia extrem de dificilă, aceasta a fost cea mai bună dintre opţiunile disponibile. Aparent ei nu au putut ignora deponenţii băncilor, deoarece fondurile lor au permis supraextinderea sistemului bancar cipriot. De asemenea, există şi un sentiment în rândul oficialilor europeni că Cipru reprezintă o jurisdicţie cu impozite mici, care intermediază fonduri de origini dubioase.

Riscurile pentru Cipru: Cetăţenii se arată furioşi în faţa guvernului, partenerilor europeni şi FMI. Această taxă pune gaz pe focul nemulţumirii, iar toate acestea amplifică tensiunile politice şi sociale.

Ce a condus la această situaţie?

Băncile cipriote au fost puternic expuse la criza datoriilor greceşti, în contextul în care deţinea largi obligaţiuni elene publice şi private. Cyprus Popular Bank a acumulat obligaţiuni greceşti în valoare de 3,4 miliarde de euro, iar Bank of Cyprus 2,4 miliarde de euro, sfârşind prin pierderea a 2,5 miliarde şi respectiv a unui miliard de euro.

Când datoriile guvernului grec au fost reduse în cadrul acordului din 2011, a scăzut şi valoarea datoriei greceşti. Popular Bank a pierdut 76% din valoarea obligaţiunilor.

Cine plăteşte pentru acest acord de salvare?

Persoanele care au depus banii în băncile cipriote. Implicarea sectorului privat a mai fost prezentată şi în alte pachete europene de salvare, dar până acum nu au fost impuse pierderi pentru titularii de depozite. De data aceasta este diferit şi se va aplica o taxă de 9,99% la depozitele de peste 100.000 de euro. Condiţia iniţială prevedea ca şi deţinătorii de depozite mai mici de 100.000 de euro să fie taxaţi cu 6,75%, dar luni reprezentanţii din zona euro s-au răzgândit şi susţin o taxă zero pentru micii deponenţi. Cu toate acestea, decizia aparţine ciprioţilor. De altfel, această condiţie încalca decenii de convenţii şi legi care protejează depozitele bancare sub un anumit prag (100.000 de euro în cazul Uniunii Europene).

Taxarea depozitelor reprezintă, totuşi, o variantă mai bună pentru ciprioţi decât aceea a creşterii tuturor taxelor, explică „Washington Post“, pentru că o mare parte din banii existenţi în băncile cipriote aparţin, în special, ruşilor.

Care este implicarea mafioţilor ruşi?

Rusia a oferit Ciprului un împrumut de 2,5 miliarde de euro la o dobândă de 4,5%, adică mult sub ratele predominante pe piaţă. În schimb, ciprioţii i-au permis Rusiei să transporte arme regimului sirian, încălcând astfel un embargou al Uniunii Europene. În plus, le-a permis companiilor ruse înfiinţarea unor filiale cipriote prin care să poată evita impozitele mari pe care statul rus le impune companiilor care câştigă bani peste hotare.

Astfel au luat naştere acuzaţiile conform cărora Cipru se transformă într-un paradis al magnaţilor ruşi care doresc să spele bani. Cel puţin 20 dintre cele 70 de miliarde de euro din depozitele bancare cipriote provin din Rusia şi sunt bani ai oligarhilor care s-au îmbogăţit prin mijloace cvasi-legale în urma colapsului Uniunii Sovietice, potrivit surselor de informaţii germane.

Un avantaj al acestei schemei de salvare îl reprezintă faptul că taxarea depozitelor bancare îi va afecta pe oligarhii ruşi la fel de mult precum pe ciprioţi.

Care este cel mai bun scenariu?

Cipru va implementa taxa, va primi banii, îşi va racapitaliza băncile şi îşi va reveni.

Care este cel mai grav scenariu?

În cel mai rău caz, acesta situaţie nu va afecta doar băncile din Cipru, ci şi pe cele din alte ţări vulnerabile, precum Spania şi Italia, clienţii îngrijorându-se că Uniunea Europeană va încerca să impună şi acolo condiţii similare. Acest lucru ar exacerba o situaţie deja dificilă şi ar conduce la creşterea deficitului bancar, a conchis „Washington Post“.