Bateria de apă uriaşă din Alpii Elveţieni care ar avea un rol vital în stabilizarea reţelei de electricitate a Europei VIDEO

Hidrocentrala din Alpii Elveţieni FOTO Nant de Drance

Elveţia a dezvăluit cea mai recentă inovaţie în materie de energie regenerabilă: o uriaşă baterie de apă, care ar putea ar putea juca un rol vital în stabilizarea reţelei de electricitate a Europei, relatează CNN. Construcţia hidrocentralei Nant de Drance a costat două miliarde de dolari şi a durat 14 ani, timp în care circa 17 kilometri de tuneluri subterane au fost excavate în Alpi.

Centrala hidroelectrică Nant de Drance este funcţională de la 1 iulie şi dispune de şase turbine de pompare, aflate la 600 de metri sub pământ, într-o cavernă de lungimea a două terenuri de fotbal.  

Hidrocentrala oferă aceeaşi capacitate de stocare a energiei pe care o au 400.000 de baterii de maşini electrice. 

Centrala este amplasată în Alpii Elveţieni, în cantonul Valais şi este dotată cu turbine agile, reversibile, care oferă noi niveluri de flexibilitate, potrivit lui Robert Gleitz, delegat al consiliului de administraţie al Nant de Drance. Prin simpla apăsare a unui comutator, uzina poate trece de la stocarea energiei la generarea de energie electrică, conform CNN.

Nant de Drance a refolosit două rezervoare existente, înălţându-l pe cel superior cu 21,5 metri  pentru a-i dubla capacitatea. În prezent, are mai multă apă decât 6.500 de piscine de dimensiuni olimpice. 

Hidrocentralele cu acumulare prin pompare, existente de peste un secol, sunt foarte importante pentru energia regenerabilă, fiindcă energia eoliană şi cea solară se bazează în mare măsură pe vreme şi nu oferă o sursă de energie constantă. 

„Putem lua energie (de la reţea) când este prea multă şi o putem genera din nou când este nevoie”, a declarat Gleitz. 

Pascal Radue, CEO al GE Renewable Energy Hydro, care a livrat echipamente pentru instalaţie, a afirmat că Nant de Drance utilizează pompe-turbine cu viteză variabilă 

Turbinele contribuie la stabilizarea reţelei electrice, afirmă Radue. 

„Cu o turbină cu viteză fixă, trebuie să aştepţi până când centrala funcţionează exact la viteza potrivită pentru a fi sincronizată cu reţeaua”, a mai afirmat Radue, spunând că acest lucru consumă timp şi energie.  

Turbinele cu viteză variabilă generează imediat energie electrică reţelei, astfel încât există un risc  scăzut de întrerupere a furnizării. 

Din punct de vedere istoric, hidrocentrale cu pompare „cu curgere deschisă”, construite pe sisteme fluviale şi care necesită construcţia de baraje, au perturbat fauna sălbatică şi au distrus ecosistemele. În Elveţia, prima hidrocentrală construită cu acumulare prin pompare a fost în anul 1890, aproximativ jumătate din lungimile totale ale râurilor au fost modificate artificial. 

Aşadar, proiectele actuale favorizează sistemele în buclă închisă, precum Nant de Drance, care nu afectează sistemele fluviale, a afirmat un profesor de inginerie la Universitatea Naţională din Australia, Andrew Blakers. 

„Era construcţiei de baraje este aproape de final”, a mai afirmat Blakers, spunând că aceste centrale electrice cu buclă închisă ocupă un spaţiu relativ mic, având în vedere securitatea energetică pe care o oferă.  

Blakers apreciază că pentru a alimenta un oraş cu un milion de locuitori timp de 24 de ore ar fi nevoie de circa doi kilometri pătraţi de teren inundat, spunând că hidroenergia cu acumulare prin pompare oferă una dintre soluţiile de stocare a energiei cu cea mai mare eficienţă disponibile în prezent. 

Hidrocentrala restituie în reţea circa 80% din energia electrică pe care o primeşte şi stochează aproximativ 20 de ore de energie de rezervă, a mai declarat Gleitz. 

Elveţia ar putea oferi stabilitate reţelei energetice de pe tot continentul, potrivit managerului de politici energetice la Asociaţia Internaţională a Hidroenergiei, Rebecca Ellis.  

Nant de Drance a majorat capacitatea energetică instalată a Elveţiei cu 33%, afirmă Ellis, adăugând că acest lucru „demonstrează leadershipul Elveţiei” în tranziţia către surse regenerabile. 

Dar pentru că ţara nu este membră a Uniunii Europene, reglementările reprezintă în prezent o barieră, a mai adăugat Gleitz. 

„Regulile pieţei nu sunt uşoare. Trebuie să avem acorduri mai strânse cu UE”, a afirmat Gleitz.