Armata ucraineană se pregăteşte pentru lupta finală cu separatiştii proruşi

Soldaţii ucraineni au înconjurat Doneţkul. FOTO Reuters

Preşedintele Poroşenko a schimbat strategia militară privind regiunea Donbas unde, la începutul lunii iunie, armata ucraineană reorganizată sub comanda sa a demarat prima ofensivă reală asupra separatiştilor proruşi, care ocupaseră mai multe oraşe. De atunci, zona este afundată într-un război civil alimentat de Moscova, iar în conflict au murit şi aproape 300 de străini, toţi civili, după ce un avion comercial a fost doborât de o rachetă.

După aproape două luni de asediu în care armata ucraineană a reuşit să elibereze mai multe oraşe capturate de proruşi, Petro Poroşenko a anunţat că, din acest punct, soldaţii se vor concentra pe izolarea zonelor aflate sub controlul rebelilor şi tăierea accesului acestor regiuni la frontiera rusă, sistând astfel fluxul de armament şi luptători cu care separatiştii sunt alimentaţi prin aceste puncte de graniţă. 

„Astăzi trebuie să examinăm încă o dată modalităţile operaţiunii noastre militare, în condiţiile noilor elemente apărute”, a declarat Poroşenko, în timpul unei reuniuni cu şefii forţelor de securitate, citat de AFP.

Totodată, comandantul forţelor armate ucrainene a dispus şi regruparea acestora pentru „fragmentarea zonei controlate” de insurgenţi şi „împiedicarea aprovizionării acestora cu arme şi echipamente” pe la frontiera cu Rusia, aflată încă parţial sub controlul separatiştilor. 

În momentul de faţă, separatiştii sunt retraşi în Doneţk, cel mai mare oraş din estul Ucrainei, cu peste un milion de locuitori. Tocmai acest motiv a stat la baza planurilor proruşilor de a muta războiul aici, ştiind că armata ucraineană va avea dificultăţi în a-i evacua dintr-o zonă cu atât de multă populaţie civilă. 

Cu toate acestea, forţele ucrainene au păstruns încă de la sfârşitul lunii trecute în Doneţk, însă asta numai după doborârea cursei MH17 a Malaysia Airlines, pe ruta Amsterdam-Kuala Lumpur, deasupra estului Ucrainei. Toţi cei 298 de oameni aflaţi la bord au murit după ce aeronava de tip Boeing 777 a fost doborâtă, cel mai probabil, de o rachetă sol-aer trasă dintr-o zonă controlată de separatiştii proruşi. Tot luni, Kievul a decis să sisteze alimentarea cu apă potabilă a oraşului Doneţk. 

Pe 16 martie, autorităţile regionale din Crimeea au organizat un referendum prin care populaţia a fost întrebată dacă doreşte alipirea peninsulei la Rusia şi dacă vrea întoarcerea la Constituţia din 1992, care prevedea mai multă autonomie faţă de Ucraina pentru Republica Autonomă din Crimeea. Aceasta după ce, în urmă cu o lună, preşedintele prorus Viktor Ianukovici fusese demis de Parlamentul de la Kiev, la fel şi Guvernul controlat de el, după mai bine de trei luni de proteste faţă de regimul corupt condus de Ianukovici şi apropiaţii săi.

Autorităţile locale din Crimeea au catalogat schimbarea de putere drept lovitură „fascistă” de stat, poziţie adoptată şi de Rusia.

Locuitorii din Crimeea au votat în procent covârşitor - peste 96% - pentru alipirea la Rusia. La recensământul din 2001, cel mai recent, peste 58% din locuitorii peninsulei s-au declarat ruşi, 24,3% - ucraineni şi 12% -tătari. 

Referendumul s-a desfăşurat însă sub ameninţarea „omuleţilor verzi” - militari fără însemne, despre care Rusia mai întâi a negat că sunt ruşi, doar pentru a recunoaşte până la urmă că, de fapt, fac parte din armata rusă. 

La scurt timp, tensiunile separatiste s-au intensificat şi în estul ţării. Treptat, separatiştii au început să ocupe tot mai multe oraşe, capturând clădirile publice, de pe care dădeau jos steagul Ucrainei şi-l arborau pe cel rus. Pe acelaşi model,separatiştii au încercat să organizeze un referendum pentru secesiune, însă acesta s-a dovedit un simulacru marcat de corupţie şi fraude, drept pentru care nu a fost recunoscut nici măcar de Moscova. 

Între timp, Petro Poroşenko, ales preşedinte al Ucrainei la 25 mai, a demarat, la începutul lunii iulie, prima ofensivă reală asupra separatiştilor. Proruşii au pierdut teren rapid. Armata i-a scos din mai multe oraşe care deveniseră adevărate fortăreţe şi a eliberat aeroporturi şi puncte de frontieră controlate de rebeli. 

Unii rebeli au cerut culoar de retragere spre Rusia, alţii au cerut Rusiei să le trimită trupe. Oficial, Rusia a tăcut. Nu a intervenit, deşi separatiştii au suferit cele mai dure înfrângeri de până acum. Rebelii s-au regrupat în Doneţk, ştiind că armata ucraineană va avea o sarcină dificilă să lupte cu ei acolo, într-un oraş cu un milion de locuitori. 

Armata ucraineană a înconjurat între timp Doneţkul, dar nu a intrat pentru a-l elibera. Luptele s-au intensificat. Duminică, 13 iulie, Rusia a acuzat că un obuz ucrainean a lovit o casă din oraşul de graniţă Doneţk (coincidenţă de nume) din regiunea Rostov. Moscova a început să ameninţe cu atacuri aeriene asupra Ucrainei.

Patru zile mai târziu, pe 17 iulie, cursa MH17 a companiei Malaysia Airline a fost doborâtă cel mai probabil de o rachetă sol-aer trasă dintr-o regiune controlată de separatişti. Toţi cei 298 de oameni de la bordul avionului Boeing 777, pe ruta Amsterdam-Kuala Lumpur, au murit, după ce avionul a explodat în aer, la o altitudine de peste 10.000 de metri. 

La mai bine de două săptămâni de când avionul Boeing 777 care zbura pe cursa MH17, de la Amsterdam la Kuala Lumpur, vinovaţii încă nu au fost acuzaţi oficiali. Ucraina şi Statele Unite ale Americii au fost primele care au acuzat deschis Rusia pentru tragedia aviatică, poziţie pe care au adoptat-o ulterior toate ţările care au pierdut oameni după doborârea avionului, dar şi majoritatea statelor din UE. 

De cealaltă parte, Rusia neagă ferm orice implicare, atât că ar fi dat ordinul ca avionul să fie doborât, precum şi că ar fi furnizat separatiştilor bateria de rachete folosită cel mai probabil pentru doborârea aeronavei civile. 

Ancheta internaţională asupra tragediei a început cu o întârziere de zile, după ce separatiştii au refuzat să ofere observatorilor Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) acces nestingherit la locul tragediei. Primele anchete s-au realizat sub presiunea rebelilor, care i-au urmărit în permenenţă, cu arme pe umăr, şi i-au forţat să plece la doar câteva zeci de minute după ce i-au lăsat lângă epavă. 

Modul în care separatiştii au tratat trupurile neînsufleţite ale victimelor a reprezentat o altă palmă peste faţa rudelor celor 298 de oameni, printre care 80 de copii. Sistemul frigorific nu a functionat luni noapte, iar corespondenţii străini au transmis că trupurile se află în stadiu avansat de putrefacţie.

„Am reuşit să încărcăm 192 de trupuri şi opt membre ale celor 298 de oameni nevinovaţi în vagoane”, a transmis vicepremierul Ucrainei, Volodimir Hroisman. Timp de trei zile, până duminică după-amiază, separatiştii au refuzat să predea trupurile, forţându-i pe localnici să stea cu cadavrele în case sau în grădini. 

Atunci când în sfârşit au decis să transporte cadavrele la tren, proruşii au folosit camioane pe care le utilizează în mod normal pentru transportarea deşeurilor.

Cancelariile internaţionale, inclusiv ONU, au cerut separatiştilor controlaţi de Moscova să permită realizarea unei anchete independente la faţa locului, pentru stabilirea cauzelor producerii tragediei. Experţi ai OSCE se află în estul Ucrainei încă de vineri, însă insurgenţii au împiedicat accesul total la locul tragediei şi au îngreunat eforturile delegaţiei europene de recuperare a cadavrelor. 

Avionul Malaysian Airlines zbura pe ruta Amsterdan-Kuala Lumpur şi a fost doborât cel mai probabil de o rachetă, susţine ucrainenii. Declaraţii similare au fost făcute de mai mulţi oficiali americani, inclusiv viceprerşedinte Joe Biden. Deocamdată, se ştie cu siguranţă doar căă avionul a explodat în aer.

Separatiştii proruşi au negat orice implicare în atac, susţinând că nu au armamentul necesar pentru a doborî un Boeing 777 de la o asemenea altitudine. Printre ipotezele vehiculate se numără varianta că avionul a fost doborât de o rachetă sol-aer (separatiştii au capturat recent un lansator de acest tip de la armata ucraineană) sau de o rachetă lansată dintr-un avion de luptă (separatiştii nu au astfel de aparate de zbor). 

Deja, SBU a făcut publice mai multe interceptări despre care susţine că arată cum separatiştii proruşi raportează comandanţilor lor din Rusia că au doborât un avion civil. 

Preşedintele rus Vladimir Putin a negat însă orice implicare a forţelor armate ruse, susţinând că responsabilitatea pentru cele 298 de vieţi pierdute este în totalitate a Kievului, din cauza ofensivei demarate la 5 iulie împotriva separatiştilor proruşi din estul ţării. 

Ucrainenii susţin că avionul a fost doborât însă pentru că separatiştii l-au confundat cu un avion militar ucrainean. Tot joi, cu câteva ore înainte, separatiştii au doborât un avion de luptă Suhoi-25 al ucrainenilor, iau luni au doborât un avion de transport militar AN-26.