Alegerile prezidenţiale din Ucraina. Succesul lui Volodimir Zelenski dă speranţe Moscovei

Succesul electoral al novicelui în politică, actorul de televiziune Volodimir Zelenski este primit cu speranţă la Moscova, nu dor pentru că acesta se pronunţă pentru un dialog cu Rusia şi pentru că-i împărtăşeşte codurile cultural, scrie AFP.

În Ucraina, după primul tur de scrutin prezidenţial, în frunte se află un star de televiziune specializat în comedie: Vladimir Zelenski care a primit peste 30% din voturi, potrivit rezulalatelor parţiale. El a primit aproape de două ori mai multe voturi decât actualul şef al statului Petro Poroşenko (16% ) a cărui realegere este pusă serios sub semnul întrebării, cu trei săptămâni înaintea votului decisiv din turul doi. Rezultatul este un eşec usturător pentru Poroşenko care în urmă cu cinci ani câştigase clar încă din primul tur.  

El a plătit pentru că a eşuat să implementeze multe din reformele anunţate. Unele bat pasul pe loc, precum combaterea corupţiei, nu a reuşit nici să pună capăt războiului cu Rusia în regiunea Donbas. Şi, cel mai grav: standardul de viaţă este în Ucraina unul din cele mai scăzute din Europa. Le merge bine ca şi înainte bogaţilor oameni de afaceri ucraineni, aşa-numiţii oligarhi. Poroşenko le-a asigurat spatele, el fiind la rândul său unul dintre ei. Zelesnki e suspectat că ar avea o alianţă cu controversatul oligar  Igor Kolomoiski, care deţine postul de televiziune 1+1 unde Zelenski îşi prezintă show-urile şi filmele.

Un război între moguli cu televiziuni

Poroşenko acuză canalul de televiziune 1+1 că ar transmite „minciuni sistematice“ şi „dezinformare“ despre el. Războiul dintre cei doi a început în martie 2015 când Poroşenko l-a demis pe Kolomoiski din funcţia de guvernator în Dnipropetrovsk. Iniţial fuseseră aliaţi, dar conflictul dintre ei a început în legătură cu controlul asupra a două companii de stat din domeniul energetic - UkrTransNafta şi Urknafta. Când guvernul de la Kiev a încercat să îl demită din vârful administraţiei UkrTransNafta, Kolomoiski a luat cu asalt, cu trupele sale particulare, biroul din Kiev al companiei, blocând întreaga activitate. Apoi  Kolomoiski a mai primit o lovitură. PrivatBank, cea mai mare bancă a Ucrainei, pe care o deţinea, a fost  naţionalizată în 2016 pe fondul unor acuzaţii de fraudă masivă. Banca centrală a Ucrainei a luat decizia de a naţionaliza PrivatBank la sfârşitul anului 2016, spunând că această măsură a fost necesară pentru a proteja circa 20 de milioane de clienţi şi pentru a "menţine stabilitatea financiară în ţară".

Poroşenko a dat în judecată postul de televiziune al lui Kolomoiski, dar conducerea postului a numit procesul pentru defăimare intentat de Poroşenko o „manevră de relaţii publice” pentru supravieţuire politică. Kolomoiski a calificat acuzaţiile lui Poroşenko „fără fond” şi a spus că „orice fapt care a fost citat în investigaţiile jurnalistice este susţinut de dovezi şi martori”.

El a lansat însă împotriva lui Poroşenko acuzaţii de defăimare similare, întrucât Poroşenko este proprietarul Canalului 5, ale cărui programe de ştiri sunt foarte critice faţă de Kolomoiski şi Zelenski. În Ucraina, ca şi în România sau Republica Moldova, televiziunile rămân principala sursă de informaţii pentru populaţie, în ciuda avântului mai recent al internetului. În afară de procesele şi acuzaţiile lui Poroşenko, 1 + 1 e cercetat şi pentru grila sa de programare din 30 martie, cu o zi înainte de alegeri. În conformitate cu legea ucraineană, ziua de dinainte de orice alegeri ar trebui să fie o „zi de tăcere”, fără mesaje electorale. Dar programul de sâmbătă al 1 + 1 a inclus cel puţin două episoade din emisiunea de comedie a lui Zelenski şi un documentar despre preşedintele SUA, Ronald Reagan, unde textul este citit de acelaşi Zelenski. Criticii afirmă că programele de sâmbătă vizează în mod clar promovarea campaniei lui Zelenski şi că au încalcă legea „zilei de tăcere”, scrie europa liberă.

Imediat după exit-poll-uri, echipele de campanie ale celor doi candidaţi au început să se dueleze în declaraţii, relatează The Guardian. „Îl voi distruge. Este un tâlhar”, a comentat Mihail Fiodorov, şeful de strategie digitală din echipa lui Vladimir Zelenski.

„Soarta m-a scos în calea marionetei lui Kolomoiski. Şi nu-i vom da nicio şansă lui Kolomoiski”, a venit replica lui Poroşenko.  „Nu sunt marioneta lui Kolomoiski”, declara comediantul într-un interviu recent oferit postului BBC. „Spui că eşti un om cu principii. Atunci, de ce lucrezi pentru un personaj despre care autorităţile anticorupţie spun că a furat banii atâtor oameni?”, l-a întrebat jurnalistul britanic. Zelenski a răspuns: „Toate televiziunile de aici (Ucraina – n.r.) aparţin oligarhilor. La fel şi companiile. Asta înseamnă că toţi ucrainenii, cele 40 de milioane care lucrează aici, nu au principii?”.

Cariera politică a lui Vladimir Zelenski a luat voltă în 2015, odată cu rolul său din serialul „Slujitorul Poporului”, difuzat pe canalul 1+1 şi produs de studiourile Kvartal 95, deţinute tot de Igor Kolomoiski.
Oligarhul ucrainean trăieşte în prezent în Elveţia.

Analiştii se aşteaptă la atacuri dure din partea ambelor tabere până pe 21 aprilie când va avea loc turul doi. Mulţi spun că acest prim tur de scrutin a fost unul de protest şi că nu a fost un vot decisive, iar Zelenski a profitat de situaţie în primă instanţă. În al doilea tur însă, alegătorii se vor gândi mai bine înainte de a-şi exprima opţiunea de vot. Şi asta entru că, în pofida dezamăgirii privindu-l pe Poroşenko, numeroşi cetăţeni se întreabă cum se va descurca de fapt Zelenski ca preşedinte al ţării.

Programul său politic este total nebulos. În campania electorală, Zelenski a rămas mai degrabă în continuare în postura de comediant. Nu a acordat interviuri, nu s-a prezentat la dezbaterile politice. În schimb, a vizitat oraş după oraş cu trupa sa de cabaret. Satiră în loc de politică. În orice caz Poroşenko pleacă cu un handicap mare, iar ucrainenii se află în faţa unei decizii dificile: să îl aleagă pe actualul preşedinte, care i-a dezamăgit sau să opteze pentru rivalul său, ale cărui obiective politice sunt însă aproape necunoscute?

Speranţele Moscovei

Succesul electoral al lui Zelenski este primit cu speranţă şi la Moscova , nu dor pentru că acesta se pronunţă pentru un dialog cu Rusia şi pentru că-i împărtăşeşte codurile cultural, scrie AFP.

Unii observatori consideră că autorităţile ruse ar primi favorabil alegerea acestui novice în politică care ar putea face greşeli, validând teoria Moscovei despre o Ucraina haotică, după ce i-a întors spatele.

Dincolo de calcule politice cinice Volodimir Zelenski este pentru ruşi personalitate promiţătoare în primul rând, după cinci ani de criză între Moscova şi Kiev. "În sfârşit, un aer proaspătă în mlaştina Ucrainei", spune Ruslan Ciuiev, un om de ştiinţă de 23 de ani. "Vorbeşte rusă, este amuzant şi nu este corupt ... pentru moment", spune acesta.

„El este mai puţin anti-rus, este tânăr, dinamic, nu este cel mai rău dintre candidaţii ucraineni", a declarat pentru AFP Maxim Vorobiev, avocat, de 38 de ani. Favorabil menţinerii unui curs pro-vestic, actorul consideră că este inevitabil să se discute cu Moscova despre conflictul din estul separatist al Ucrainei.