Alegerile europene, fără prag electoral în Germania. Neonaziştii ar putea intra în Parlamentul European

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O serie de mici partide germane au şansa de a intra în Parlamentul European, după ce Curtea Constituţională din Karlsruhe a decis miercuri să elimine pragul electoral minim de 3%, menţionând că versiunea iniţială a legii prejudicia „egalitatea de şanse” în cursa electorală. Printre grupările politice care ar putea beneficia sunt atât neonazisţii din NPD, cât şi foştii aliaţi ai cancelarului Merkel, liberalii FDP.

Verdictul Curţii, aprobat de cinci dintre cei opt judecători, îşi propune să evite discriminarea partidelor mici din cauza pragului electoral de 3%, decis de Bundestag, camera inferioară a parlamentului german, în iunie 2013. Curtea Constituţională din Karlsruhe a mai modificat legea în 2011, când a invalidat pragul electoral de 5%, acesta din urmă fiind aplicat la ultimul scrutin european din 2009, relatează EU Observer pe pagina online.

Asfel, la scrutinul european de pe 25 mai, eurodeputaţii germani vor fi aleşi pe baza unui sistem proporţional pur, doar în funcţie de numărul de voturi obţinut de formaţiunile lor, notează Agerpres.

Această decizie vizează partidele mici, cum ar fi Partidul Liber Democrat (FDP), parteneri ai cancelarului Angela Merkel în fostul executiv, dar care nu au reuşit să atingă pragul electoral de 5% la alegerile din septembrie 2013 (prag ce rămâne în continuare valabil pentru alegerile interne din Germania) şi astfel nu au mai intrat în Parlamentul de la Berlin.

Pe lângă FDP ar putea avea de câştigat şi Partidul Naţional Democrat (NPD), descris drept grupare neonazistă, şi Partidul social-liberal progresiv al Piraţilor din Germania.

În PE sunt reprezentate, în prezent, 162 de partide. Suplimentarea numărului acestora ar îngreuna funcţionarea Parlamentului, susţin adepţii pragului electoral, care consideră că Parlamentul este o instituţie care ar avea nevoie de majorităţi stabile. „Majorităţile devin tot mai vulnerabile, tot mai subţiri”, comentează Martin Schulz, preşedintele PE.

La rândul său, profesorul Timm Beichelt, de la Universitatea Europeană Viadrina, vorbeşte despre posibilele consecinţe ale deciziei Curţii Constituţionale germane, el apelând la memoria recenta: „Frontul Naţional francez a câştigat relevanţă naţională cu ocazia alegerilor europarlamentare din 1984. Cu acea ocazie au obţinut primele mandate, punând astfel un picior radical de dreapta în sistemul parlamentar”.

 

 

Europa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite