În meciul Rusia-UE: Moscova câştigă cu 1-0 la Kiev

Când am scris, întâia oară, pe acest website, despre faptul că pericolul divizării Ucrainei este nu doar real, ci şi luat în calcul, la nivelul NATO, încă din anul 2000, ca rezultat al diferenţelor vizibile dintre opţiunile cetăţenilor ucraineni, de credinţă ortodoxă şi cei care se uită cu speranţă la Papa de la Roma, opinia a părut nonconformistă. Acum, chiar premierul Rusiei confirmă această ipoteză.

După cum se ştie, pe 13 decembrie, zi deloc norocoasă pentru europenii ucraineni, fostul preşedinte al Federaţiei Ruse – cu un singur mandat -, acum prim-ministrul Dmitri Medvedev a afirmat că Ucraina trebuie să depăşească „o ruptură tectonică”, mai precis aceea care ar ameninţa existenţa statului actual. În traducere liberă, secesiunea posibilă între o entitate dornică de a fi parte, în viitor, a Uniunii Vamale cu Rusia, apoi a Euroasiei, şi entitatea vestică, clar decisă de a se intregra în Uniunea Europeană. 

Un mesaj mai clar al Moscovei, înaintea anunţatei întâlniri, din săptămâna care va urma, între preşedinţii Rusiei şi Ucrainei nici că se putea formula, după ce ministrul de Externe rus, încremenit în proiectul resuscitării URSS, se mira, vorba vine, de amestecul NATO şi UE, cu declaraţiile acum cunoscute, în treburile interne ale statului ucrainean.  Lavrov nefiind ministrul de Externe de la Kiev.  Iar Medvedev confirmând, prin declaraţia sa neinspirată, ameninţătoare, că o asemenea ipoteză, de dezunire a teritoriului ucrainean, este luată în calcul la Kremlin. 

Fiind asta adevărata ingerinţă brută, în problemele interne ale Ucrainei, nicidecum declaraţiile unor voci relevante, din spaţiul euroatlantic. 

Şi cum viaţa bate filmul scenariilor geopolitice, duminică, 15 decembrie 2013, în Kiev a fost deviată, cel puţin momentan, când scriu aceste rânduri, coloana manifestanţilor pro-guvernamentali, de pe traseul care ar fi dus la confruntarea lor cu demonstranţii pro-europeni, decişi să nu cedeze în faţa presiunilor puterii actuale de la Kiev. 

Mai nou, la Kiev a apărut opinia ca atât Rusia, cât şi Uniunea Europeană, ar trebui să înceteze presiunile asupra Ucrainei, context în care preşedintele Viktor Ianukovici ar trebui să asculte vocea poporului. 

Aceasta fiind a celor dornici de libertate, precum manifestanţii pro-europeni, sau a celor plătiţi cu echivalentul a 50 de dolari pe zi, ca demonstranţi pro-Ianukovici, aduşi cu autobuzele la Kiev şi cărora li s-au distribuit deja şi pachete gratuite cu mâncare?

Întâlnirile succesive ale preşedintelui ucrainean cu lideri chinezi şi ruşi, lipsite de transparenţa publică cuvenită, nu confirmă, deocamdată, ipoteza conform căreia Rusia şi China ar avea o agendă comună, în privinţa Ucrainei, care exclude varianta win-win. 

La nivelul comentariilor de bun-simţ, relativ neutre există deja convingerea că Vladimir Putin nu va putea fi Ţarul tuturor ruşilor, cum neoficial îşi doreşte, dacă acceptă integrarea Ucrainei, totală sau parţială, în Uniunea Europeană. 

Dar, prin succesivele declaraţii publice ale lui Lavrov, Medvedev şi mai nou anunţul - via presa din Berlin...conform noului Pact Trop Trop Cazacioc - detectării instalării unor rachete ruseşti la frontiera actuală dintre Est şi Vest, Rusia a aruncat mănuşa celor pe care îi prezintă opiniei publice interne ca... inamicul public numărul 1, al modului actual de viaţă din Federaţia Rusă.  Un stat cu un regim 100% autoritar. Nu democratic. 

Reversul incredibil al medaliei ar fi că Moscova nu se amestecă în treburile interne ale Ucrainei, dar Ianukovici a dovedit public că în discuţiile cu Putin este supus. Cu capul înclinat. Umil. 

Şi asta a scos ucrainenii demni în stradă, mai ales când preşedintele ales prin frauda şi azi clamată, a decis să nu mai meargă, cel puţin o vreme, pe calea integrării europene. O soluţie democratică ar fi organizarea unui referendum.  Dar acesta poate amplifica despărţirea esticilor de vesticii ucraineni.  Chiar dacă ultimii reprezintă 60% din voinţa cetăţenilor cu drept de vot. 

Acum şi postul american de televiziune CNN reaminteşte zecilor de milioane de telespectatori ai săi, de pe glob, de predicţia lui Samuel P. Huntington, în The Clash of Civilizations, care indica graniţa dintre Vest şi Est pe linia care desparte comunităţile catolică şi ortodoxă din Ucraina.

Ucrainenii pro-europeni mai au - teoretic şi parţial practic - şansa de a demantela elita coruptă a societăţii din Ucraina.

Dar liderii de la Kiev au dovedit că ştiu să joace la două capete, cu Rusia şi U.E....

Amuzante sunt vocile unor jurnalişti autohtoni, care invocă necesara prudenţă a autorităţilor române, faţă de evoluţiile de la Kiev, argumentul fiind drepturile câştigate de românii din Ucraina, pe timpul mandatului actualului preşedinte Viktor Ianukovici, recunoscut ca liderul Partidului Regiunilor, pro-rus.

Aceleaşi voci amintind apocaliptic că grupul ultraconservator, tot de opoziţie, Svoboda/Libertate, condus de Oleg Tiahnybok, are relaţii de colaborare cu extremiştii unguri,din partidul Jobbik şi cu extremiştii din Germania. Tardive sunt aceste sugestii insignifiante.

Preşedintele Viktor Ianukovici a decis semnarea unor acorduri economice cu Rusia, Federaţia Rusă, nu Uniunea Europeană fiind, în următorii doi ani, prioritatea economică a Kievului.

Ulterior, chipurile, fiind restartată integrarea în Uniunea Europeană.

Seacă şi cinică glumă.

O decizie pe care firava Catherine Ashton, tot mai ridicola şefă a diplomaţiei Uniunii Europene a aflat-o chiar de la întâlnirea cu şeful statului ucrainean – care a durat 210 minute! -, ceea ce a anulat toate speranţele sale investite în popasul ei, de 48 de ore, ineficient de altfel, în capitala ucraineană.

Prin urmare, preşedintele Ucrainei îşi urmează planul, chiar dacă în Kiev există deja manifestaţii pro şi contra opţiunii sale, opoziţia având un număr mai mare de susţinători.

Luni, 16 decembrie, timizii miniştri de externe ai Uniunii Europene se vor întâlni, la Bruxelles, cu virulentul lor omolog rus.

Întrebarea evident ironică fiind:

- Care dintre interlocutori va lua notiţe pe timpul alocuţiunii celui cu o opinie clar anti-europeană? 

Independent de această reuniune formală, paharele cu şampanie vor fi ciocnite după semnarea acordurilor economice, de preşedinţii Putin şi Ianukovici.

Prin urmare, în meciul U.E.-Rusia, lovitura de pedeapsă, din ultimul minut, va fixa scorul la 0-1.

Şi victoria Kremlinului.

Rămâne de văzut cum vor reacţiona manifestanţii pro-europeni, din Kiev, în seara acelei zile.

Şi dacă va mai urma, mai devreme, sau mai târziu, ruptura tectonică, anunţată de Medvedev.

Fie în varianta pro-europeană, fie în aceea - teoretic - (ne)ortodoxă. 

Miza actualei puteri de la Kiev fiind aceea că apropierea Crăciunului va linişti şi spiritele agitate din Ucraina.