Coreea de Nord preferă să-şi distrugă economia înainte de a renunţa la ameninţări

Phenianul şi-a mobilizat armata în „stare de război” FOTO Reuters

Economia nord-coreeană va fi prima victimă a oricărui atac demarat de Phenian. Deja, pentru a arăta că nu blufează, liderii nord-coreeni au închis accesul către o zonă industrială comună, împărţită cu Sudul, care genere venituri anuale de două miliarde de dolari.

Regimul de la Phenian a anunţat că va permite sutelor de muncitori sud-coreeni care lucrau la fabricile din zonă să se întoarcă în Coreea de Sud, eliminând astfel temerile exprimate de Seul legate de o eventuală răpire a acestora. Însă Coreea de Nord a decis să sisteze orice activitate industrială a acestora, înlăturându-i pur şi simplu din fabrici.

Parcul Industrial Kaesong nu a anunţat nici până acum o sistare oficială a operaţiunilor, însă chiar dacă fabricile încă mai funcţionează, ele lucrează cel mai probabil la capacitate de avarie, potrivit agenţiei de ştiri Reuters. 

Atunci când a fost inaugurat, în anul 2000, acest parc industrial a fost prezentat şi promovat în Occident drept încă un efort pentru a îmbunătăţi relaţiile dintre cele două Corei. De atunci, el nu şi-a întrerupt niciodată funcţionarea, în primul rând datorită celor două miliarde de dolari pe care le aduce anual economiei fragile a Coreii de Nord.

De aceea, decizia Phenianului de a bloca acum activitatea industrială este văzută drept un semn important în ceea ce priveşte escaladarea tensiunilor din Peninsula Coreeană. 

Parcul Industrial Kaesong adăposteşte fabrici pentru 123 de companii, iar acolo lucrează peste 50.000 de oameni. Mai bine de 800 de nord-coreeni şi-au petrecut noaptea în parcul industrial, aflat în nordul celei mai înarmate graniţe din lume. Ministerul pentru Unificare al Coreii de Sud a cerut deschiderea imediată a parcului. 

Acest parcul industrial reprezintă epicentrul relaţiilor economice dintre cele două Corei. În ciuda retoricii agresive la adresa Sudului, Phenianul depinde în mare măsură de economia acestuia. 

Acordurile economice caritabile şi livrările de alimente şi echipamente pentru agricultură, parte a „Politicii Razei de Soare”, au fost sistate de preşedintele sud-coreean Lee Myung-bak. Însă una dintre aceste verigi rămăsese activă, iar Phenianul avea numai de câştigat de pe urma parcului. Spre exemplu, Hyundai şi celelalte companii sud-coreene care au puncte de lucru în acest parc nu-şi plătesc direct angajaţii nord-coreeni, ci livrează banii guvernului. Phenianul, după ce opreşte o parte uriaşă din bani, achită salariile angajaţilor. 

Potrivit unui studiu realizat de CSR, aproximativ 45% din sumele livrate de companiile sud-coreene rămân la regimul lui Kim Jong-un. 

Coreea de Nord şi-a întărit retorica antioccidentală şi a ameninţat cu atacuri nucleare împotriva Sudului şi a bazelor din Pacific ale Statelor Unite ale Americii după ce ONU a impus noi sancţiuni statului pentru că a desfăşurat, în februarie, cel de-a treilea test cu arme nucleare. Mai mult, Phenianul şi-a plasat armata în cel mai înalt grad de alertă, mobilizând trupele în „stare de război”. 

Ca replică, Washingtonul şi-a consolidat prezenţa militară în regiune. Mobilizările suplimentare de trupe americane în regiune au coincis cu manevrele anuale desfăşurate coordonat de SUA şi Coreea de Sud în regiune. Phenianul a catalogat exerciţiile drept un „preludiu” al invaziei. 

Coreea de Nord: soldaţii se antrenează trăgând la o ţintă soldat pe a cărui cască scrie USA