Va butona Patriarhia Lumina Catodică a TVR?
0Patriarhia şi alte instituţii importante ale societăţii ar trebui să fie reprezentate în conducerea Televiziunii Publice. Este noua idee de imagine lansată de Domnul Stelian Tănase. Uşor de zis, greu de făcut, imposibil de păstrat în timp.
Teoretic, propunerea este realizabilă pentru că:
1. Spectrul public are o coloratură confesională majoritar creştin-ortodoxă, iar Legea Cultelor afirmă clar necesitatea dialogului dintre instituţiile publice şi culte. Este şi motivul pentru care avem oră de religie şi simboluri religioase în şcolile publice, capele şi preoţi capelani în instituţiile publice cu caracter social (spitale, azile, armată etc.).
2. Cândva, cultele au fost reprezentate în conducerea şi funcţionarea canalelor publice din România. Răscolind arhiva Radioului , am dat peste o mulţime de documente care demonstrează că, până la venirea comunismului, Biserica era într-o strânsă colaborare cu Radioul. Câteva date: În 1932, preotul academician Niculae M. Popescu a făcut parte din Consiliul de Administraţie al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România, precum şi din Comitetul de Programe al acestuia.
Apoi, zecile de preoţi care se adresau ascultătorilor erau dintre cei mai erudiţi. Mulţi erau profesori la Teologie, oameni cu activitate didactică şi ştiinţifică foarte importantă. Avem însă clerici sau teologi şi din alte domenii, precum politică, drept, istorie, sau publicistică, care au făcut din microfon un veritabil amvon pentru lume. Câteva nume sonore sunt: Patriarhul Miron Cristea, membru de onoare al Academiei Române, Patriarhul Nicodim Munteanu, membru al Academiei Române, Pr. Dumitru Stăniloae (Rector al Academiei Teologice Sibiu şi membru al Academiei Române), Arhim. Iuliu Scriban, Preotul publicist Gala Galaction (pseudonimul lui Grigore Pişculescu, membru de onoare al Academiei Române), Pr. Gheorghe Niculea (consilier la Ministerul Culturii şi Artelor), Preotul militar C. Manolache (scriitor şi ofiţer al Armatei Române). În total, am numărat 10 ierarhi, 30 de preoţi profesori, 18 preoţi publicişti, 110 preoţi, 2 arhimandriţi, 2 diaconi, 13 profesori de teologie şi 6 teologi care au colaborat cu Radioul, între 1928-1944. Apoi a venit comunismul şi cultele au fost alungate din zona publică, ca şi tot ce nu era pe placul liderilor politici. După 1989, Biserica a încercat să reintre în comunicarea publică a Radioului şi Televiziunii. Nu s-a mai ajuns pâna la nivelul de conducere, dar s-au înfiinţat, cum era şi firesc, redacţii care să se ocupe de acest domeniu.
3. Cotele de credibilitate ale instituţiilor ce reprezintă cultele, cultura şi ştiinţa sunt destul de ridicate în ultimul sondaj INSCOP (62,3% Biserica, 46 % Universităţile ), ceea ce ar fundamenta o reprezentare a lor. Prin urmare, privind teoretic spaţiul public, nu văd de ce nu ar fi posibilă o revenire a Bisericii la nivelul managerial al TVR şi/sau Radioului. Dar asta rămâne doar în teorie.
Istoria TVR îngreunează foarte tare punerea în practică. Nu de puţine ori, TVR a fost acuzată de partizanat politic, de jaf şi faliment. Iar unde intră politica, lucrurile se complică tare mult, încât nu mai rămâne loc prea mult pentru cultură, ştiinţă şi culte.
Dacă ar fi să ne luăm după nivelul de credibilitate, te întrebi ce caută politicienii în TVR. Astfel, grupurile parlamentare au 8 locuri (pe o încredere de 19,5%), Guvernul un loc (încredere 30%), Preşedinte un loc (încredere 22,6% ), grupurile minoritare un loc. Alte două locuri aparţin personalului angajat. Total 13 locuri.
Dar legea este făcută de oamenii politici. Prin urmare, după cum spun mi-au spus şi unele surse din TVR, e greu de crezut că oamenii politici vor renunţa la butoanele Luminii Catodice a TVR, pentru a le da unor instituţii socio-culturale, gen Bor, Academia Română, ONG-uri etc.
La câtă nevoie au politicienii de recredibilizare, greu de crezut că vor face loc cultelor, ştiinţei sau culturii.
Şi mai greu de crezut este că, dacă totuşi, această idee a domnului Stelian Tănase s-ar pune în practică, ea ar rămâne funcţională mult timp. Surse din TVR şi Radio mi-au declarat, de-a lungul timpului că, dacă s-ar putea, departamentele religioase ar fi primele desfiinţate. Dar n-ar da bine la publicul majoritar credincios. Şi atunci, se permite funcţionarea lor la un nivel minimalist. Asta mai cu seamă cu cât, în structurile manageriale, se mai găsesc încă oameni iubitori de ştiinţă, cultură şi culte.
Dar doar atât...mai mult ar fi prea mult pentru unii. Să nu uităm că tendinţele de laicizare a spaţiului public românesc sunt în creştere, iar prezenţa cultelor în această zonă este din ce în ce mai discutată şi disputată. Exceptând Vaticanul, n-am auzit de un alt consiliu de administraţie din Europa care să cuprindă un reprezentant al cultelor. Prin urmare, mă aştept ca, ideea prezenţei Patriarhiei în managementul TVR să fie foarte greu de realizat şi menţinut, în ochii Europei, deşi îmi doresc.
Pr. Nicolae Dima, directorul Trinitas TV. (foto: Ziarul Lumina)
Ar fi o adevărată minune ca Patriarhia să obţină un loc la butoanele Luminii Catodice, ce se împarte zilnic credincioşilor TVR. Dar unii ar putea susţine că BOR are deja Trinitas, ce-i mai trebuie şi TVR? Totuşi, TVR este un canal plătit şi de credincioşi.Cumva, ca în multe alte situaţii din România, banii lor sunt buni, însă părerile lor nu mai contează?
Într-o ţară în care lumea politică are un interes de imagine invers proporţional cu credibilitatea ei, pe canalele publice cultura, ştiinţa şi cultele există la cote asemănătoare cu credibilitatea politicienilor. Ne mai întrebăm de ce merg lucrurile prost?