Iată două mostre de pe primul front:


A. "Cine este fara pacat sa arunce primul cu piatra". Din pacate, stimata doamna, e posibil ca baiatul tau sa devina gay deoarece prin comportamentul tau egoist l-ai lipsit de figura paterna. Te mai poti numi domnisoara dupa ce ai avut o caruta de barbati? Te poti considera o persoana normala aratandu-ti fara scrupulozitate silicoanele? Vii in Romania le iei banii romanilor dupa care fugi la viata de lux in Monaco. Ti.a placut doar oamenii cu banii in locul unei familii traditionale. Homosexualitatea nu face bine societatii, dar nici ipocrizia.” 
 
B. „Da, probabil ca nu tin de normalitate relatiile homosexuale, totusi cine esti tu sa-i critici doamna Radulescu-Chisu-Banica-Schwartzenberg-Otil-Baumgarten (ca sa-i enumeram pe astia mai cunoscuti)...Parca imi amintesc ca si tu erai in chiloti pe toate gardurile cand ai promovat nu stiu ce produs...”
 
O prietenă îmi spune pe Facebook :
„Ar fi bine dacă Rădulescu ar înţelege că cei care nu se reped să arunce cu piatra în silicoanele şi apariţiile ei nu sunt  nicidecum majoritatea căreia îi deplângea soarta în postul ăla.” Pentru că majoritatea o taxează pentru a fi femeie independentă pe aceleaşi criterii patriarhale de care ea şi le asumă ca să spună lucruri discriminatorii la adresa comunităţii LGBT. 

Al doilea front:

Pe al doilea front, şi mai vizibil, oamenii împărtăşesc poza cu Rădulescu şi Daniela Nane sărutându-se pentru un pictorial. Rădulescu explică că a fost „un manifest pentru deschidere”. Un manifest pentru o revistă comercială, pentru că e în regulă să te joci cu chestii „îndrăzneţe” pentru bani la scară naţională, dar nu este în regulă să arăţi afecţiune pe stradă partenerului/partenerei de acelaşi sex. Un pseudo manifest pe care ea îl anulează oricum cu vârf şi îndesat astăzi.
 
Tot pe-acest front, oamenii s-au mobilizat şi au creat pagina de Facebook „Mihaela Rădulescu susţine comunitatea LGBT”, care are deja peste 270 de Like-uri şi unde am găsit fotografia cu sărutul transformată în mema de mai sus, mai grăitoare decât alte explicaţii pe care aş putea să le dau aici. 
 
Cât despre articol în sine, discursul ei se apropie foarte mult de cel al persoanelor de dreapta, care spun lucruri pline de ură împotriva comunităţii LGBT de pe o falsă poziţie de victimă, în care ei, săracii „adevăraţii români creştini ortodocşi geto-daci” nu mai pot trăi din cauza acestor minorităţi care le-ar îngrădi lor drepturile. Pentru că este adevărat că în acest moment în România sunt discriminaţi ortodocşii şi nu persoanele gay, cu care jumătate din români nici nu ar sta la masă, potrivit unui studiu recent. Studiu care, apropo, arăta în acelaşi timp că o treime din români se consideră „toleranţi”. Că tot vorbim de ipocrizie.
 
În mod similar, doar pentru că se apără a priori de acuze de homofobie care ştie că vor veni, nu înseamnă că nu putem să-i spunem Mihaelei Rădulescu că e o mare homofobă.