Universiada de vară 2021. Candidatura României a fost lansată oficial

România şi-a lansat oficial candidatura pentru organizarea Universiadei 2021, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, a ministrului Tineretului şi Sportului Gabriela Szabo, a ministrului Educaţiei Sorin Mihai Cîmpeanu şi a preşedintelui Comitetului Olimpic şi Sportiv Român Alin Petrache.

Adrian Socaciu, fondator şi preşedinte al Asociaţiei Student Sport, a declarat că această candidatură este un proiect de ţară, iar iniţiativa a fost întâmpinată deopotrivă cu scepticism şi entuziasm, relatează Agerpres.

''Organizarea Universiadei 2021 este un proiect de ţară şi presupune o întrecere de 12 zile, la care sunt angrenaţi 9.000 de sportivi din 168 de ţări, la 13 discipline sportive obligatorii şi trei la alegere. Ţara noastră a mai organizat acest eveniment în anul 1981 şi a ieşit pe locul doi în clasamentul final pe naţiuni. Decizia finală se va adopta în luna noiembrie 2015. România are nevoie de un astfel de proiect'', a afirmat Socaciu.

Gabriela Szabo a salutat iniţiativa şi a promis sprijinul ministerului pe care îl conduce: ''Ministerul Tineretului şi Sportului sprijină organizarea în ţara noastră a unor asemenea evenimente, care au un impact mare asupra dezvoltării infrastructurii, dar şi cu efecte pe piaţa muncii. Este o iniţiativă lăudabilă, pe care MTS o susţine''.

Şi preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Alin Petrache, s-a alăturat proiectului: ''Susţinem participarea României la competiţii internaţionale, dar tot aşa de importantă este şi găzduirea în ţara noastră a unor asemenea manifestări. Aveţi în COSR un aliat şi un partener în susţinerea acestui proiect''.

Ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Sorin Mihai Cîmpeanu, a declarat, la rândul său: ''Ministerul nostru stimulează descoperirea şi promovarea talentelor. Vreau să amintesc aici faptul că organizăm împreună cu COSR şi zece federaţii sportive Olimpiada gimnaziilor şi am semnat documentele pentru perioada 2015-2019. Avem în ţară 22 de cluburi sportive universitare, care au obţinut performanţe bune în competiţiile naţionale şi internaţionale''.

Candidatura României, susţinută de Federaţia Internaţională a Sportului Universitar

Secretarul General al Federaţiei Internaţionale a Sportului Universitar (FISU), Eric Saintrond, a arătat în expunerea sa: ''Un asemenea eveniment nu e doar pentru sport şi lumea sportivă, dar şi pentru dezvoltarea întregii ţări şi mă gândesc în primul rând la infrastructură. Într-o lume dominată de droguri şi confruntări ilegale trebuie să promovăm valorile sportului, etica acestui domeniu şi faptul că este un foarte bun prilej pentru tinerii din întreaga lume să se împrietenească. Amintesc numele unor mari sportivi români, ca Nadia Comăneci, Gabriela Szabo, şi în final vreau să subliniez că în această ţară există potenţialul de susţinere a unui asemenea eveniment''.

Fosta mare campioană Nadia Comăneci a transmis un mesaj video în care a spus: ''România a găzduit în 1981 o Universiadă, subliniez că ţara noastră este un teritoriu plin de campioni şi frumuseţe. Sunt Nadia Comăneci şi susţine această iniţiativă''.

O altă adeziune de susţinere a fost prezentată de prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii Bucureşti: ''Este un proiect cu vocaţie naţională şi internaţională, un impact major. Asociaţia Student Sport susţine o cauză nobilă. Deşi sunt profesor de filosofie de peste 20 de ani, sunt conştient de importanţa sportului pentru formarea unor caractere puternice. Universitatea Bucureşti va fi alături de acest proiect''.

O singură Universiadă organizată în România

Programul sporturilor Universiadei de Vară include 10 sporturi obligatorii (totalizând 13 discipline) şi până la trei sporturi opţionale. Disciplinele obligatorii sunt: atletism, baschet, scrimă, fotbal, gimnastică artistică, gimnastică ritmică, judo, nataţie, sărituri în apă, polo, tenis de masă, tenis, volei. La lista sporturilor obligatorii, din 2017 se va adăuga taekwondo, iar din 2019 tirul cu arcul.

România a organizat până acum o singură Universiadă, în anul 1981, acesta fiind, de altfel, şi cel mai mare eveniment sportiv organizat vreodată în ţara noastră, bucurându-se de participarea a 2.930 de sportivi din 86 de ţări şi a peste 200.000 de spectatori. În acel an, sportivii români au obţinut medalii la toate cele 10 discipline ale Universiadei şi au ocupat locul 2 în clasamentul final.

Viitorul sportului universitar în România

Universităţile din România ar deveni fi o oază de talente sportive care ar putea face performanţă, însă sistemul trebuie reînvigorat după modelul american, unde competiţiile interuniversitare sunt un business uriaş, spun specialiştii.

Pentru a ajunge la acel nivel, sportul universitar ar trebui încurajat prin organizarea de competiţii sportive între marile universităţi de stat, întocmai ca în Statele Unite, lucru care ar fi posbil în România doar prin investiţii. În Statele Unite, competiţiile sportive universitare sunt adevărate afaceri care, pe lângă beneficiul pe care îl aduc studenţilor, produc şi foarte mulţi bani universităţilor, spun specialiştii. În schimb, în România există un singur campionat naţional, care are loc în luna mai.

„Dacă participi la competiţii sportive universitare nu înseamnă neapărat că devii sportiv de performanţă, dar dacă ai trăit emoţiile puternice ale unui concurs, poţi deveni un economist, un manager de succes pentru sport. Putem creşte profesionişti pentru sport. Competiţiile de acest gen pot să trezească studenţilor români pasiunea pentru sport, să creeze un sentiment de apartenenţă la o anumită universitate şi să crească importanţa sportului ca activitate complementară actului educaţional, pentru că obiectivul nu este să faci sport şi să te laşi de şcoală, ci să le faci în paralel. Visul nostru este să avem burse pentru performanţă sportivă ca în America, în 10 ani de acum încolo", a mai spus Adrian Socaciu, preşedintele Asociaţiei Student Sport.

Baza materială, necesară pentru a putea desfăşura campionate universitare

În ceea ce priveşte situaţia actuală din sistem, decanul Facultăţii de Sport a Universităţii de Vest din Timişoara, Adrian Nagel, a explicat pentru "Adevărul" că sportul universitar este mai bine organizat decât la liceu fiindcă studenţii nu se pot scuti de la educaţie fizică, cel puţin nu la Universitatea de Vest.

„La facultate, sportul este disciplină obligatorie la toate facultăţile, două ore pe săptămână în loc de o oră cât este la liceu. Lucrul de care avem mare nevoie, însă, în România, este baza materială pentru ca să se poată desfăşura şi la noi campionate universitare sportive în toată regula, întocmai ca la universităţile americane. Dacă am avea aşa ceva, atunci am avea o oază de talente din care să putem selecţiona tinerii care pot merge mai departe să facă performanţă", a conchis Nagel.