UB: lucrarea de disertaţie a secretarului de stat de la Educaţie, acuzat de plagiat, nu a fost verificată cu softul antiplagiat
0Reprezentanţii Universităţii din Bucureşti (UB), care verifică acuzaţiile de plagiat la master aduse secretarului de stat pe preuniversitar din Ministerul Educaţiei, Ştefania Duminică, au declarat pentru „Adevărul” că lucrarea de disertaţie a oficialului nu a fost trecută printr-un soft antiplagiat. Motivul: această verificare nu este obligatorie şi se face prin sondaj, la cererea facultăţii.
„Lucrarea de disertaţie a doamnei Ştefania Duminică nu a fost verificată printr-un soft anti-plagiat. Verificarea lucrărilor de finalizare a studiilor printr-un soft anti-plagiat nu este obligatorie, ci se face doar prin sondaj sau la solicitarea facultăţilor”, au declarat reprezentanţii Universităţii din Bucureşti (UB), la o solicitare transmisă de „Adevărul”.
Cu alte cuvinte, chiar dacă au un asemenea soft, care nu există însă în toate facultăţile universităţilor, fiind iniţiative separate, nu toate lucrările sunt verificate.
Reprezentanţii UB susţin că acest soft a fost adus în 2012, an în care s-a aflat în teste, şi a început să fie utilizat din 2013.
Secretarul de stat pe învăţământ preuniversitar din Ministerul Educaţiei, Valentina Ştefania Duminică, ar fi plagiat în 2012 o lucrare de masterat din 2008 a unui absolvent al Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti, intitulată „Pagini web în prezentarea elementelor de geografie a României în ciclul primar”, potrivit documentelor prezentate marţi seara de jurnaliştii B1 TV.
Aceasta riscă însă dosar penal pentru fals în înscrisuri oficiale, în cazul în care se dovedeşte că a copiat o întreagă lucrare în dizertaţia sa.
Ea a depus în dosarul de la Facultate de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii din Bucureşti (UB), unde a absolvit un master în Management educaţional, o declaraţie pe proprie răspundere potrivit căreia lucrarea nu este plagiată, au precizat pentru „Adevărul” reprezentanţii UB.
Niciun răspuns oficial de la minister
Oficialii Ministerului Educaţiei au convocat miercuri o şedinţă, însă nu au făcut publică nicio decizie administrativă în cazul demnitarului, în timp ce Comisia de Etică din UB a anunţat încă de ieri că analizează cazul.
Deşi am solicitat un punct de vedere atât Ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, cât şi oficial ministerului pe această temă, având în vedere şedinţa de miercuri, nu a fost furnizat niciun răspuns până la acest moment.
De altfel, nici la Consiliul Naţional de Etică (CNE) nu a ajuns vreo informare sau solicitare a ministerului de verificare a suspiciunii de plagiat, susţin reprezentanţii instituţiei.
Sancţiunile din lege
Potrivit CNE, există o serie de sancţiuni în cazul unei persoane care „are abateri de la buna conduită în cercetare-dezvoltare”, abateri verificate întâi la nivelul comisiilor de etică ale instituţiilor de învăţământ şi apoi de CNE, dacă este sesizat.
Conform art. 324 şi art. 11.1 din Legea 1/2011 şi art. 14 din Legea 206/2004 cu modificările şi completările ulterioare, sancţiunile cauzate de încălcarea eticii universitare şi a bunei conduite în cercetare „se referă atât la statutul de cadru didactic (ex: suspendarea dreptului de înscriere la concurs pentru posturi didactice, retragerea unor titluri universitare), cât şi la cel de cercetător şi pot merge până la retragerea titlurilor, desfacerea contractului de muncă şi oprirea finanţării proiectului, cu obligativitatea returnării fondurilor”.
Mai mult, pentru prima dată în legislaţie, Ordonanţa 28/2011 interzice în mod expres ocuparea posturilor de cercetare–dezvoltare de către persoane care se fac vinovate de abateri grave de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare (art 14.1.2). În plus se prevede anularea concursurilor pentru posturi de cercetare-dezvoltare ocupate, indiferent de momentul în care s-a dovedit că o persoană a realizat abateri de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare.
De asemenea, Legea 206/2004 cu modificările şi completările ulterioare, prevede în mod expres sancţiunile ce urmează a fi aplicate de către comisiile de etică instituţionale (art.11.1) şi de către CNE (art.14) precum şi procedurile pentru aplicarea acestora (art 11.1 şi 14.1.1).
Doctorand în Ştiinţele Educaţiei
Lucian Ciolan, decanul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, a declarat că Ştefania Duminică a urmat cursurile masterale la distanţă şi că predă patru ore pe lună la Departamentul de formare a profesorilor, ca profesor asociat, „fiind obligată să ţină ore pentru că e doctorandă la această facultate”.
Duminică a absolvit Liceul Pedagogic din Bucureşti, apoi cursurile de licenţă ale Facultăţii de Litere de la Universitatea din Bucureşti, urmate de diploma de master în Management educaţional la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei de la aceeaşi universitate, acolo unde acum este doctorand, în Ştiinţele Educaţiei.
Un caz similar cu cel al Ştefaniei Duminică, tot în Ministerul Educaţiei, a fost în mai 2012, când proaspătul ministru Ioan Mang şi-a dat demisia, după ce a fost acuzat că ar fi plagiat mai multe articole ştiinţifice ale unor autori străini. Decizia oficială de plagiat a venit patru luni mai târziu, de la Consiliul Naţional de Etică subordonat ministerului.
Sistem IT antiplagiat achiziţionat de minister cu peste 15 milioane de lei
Ministerul Educaţiei a încheiat, la finele lui 2013, licitaţia ce viza implementarea unui sistem informatic antiplagiat pentru descoperirea lucrărilor de doctorat copiate din alte surse. Valoarea totală a contractului este de aproximativ 15,4 milioane lei, cofinanţată din fonduri europene, potrivit Mediafax.
Ofertele au fost depuse de consorţiile formate din KPMG România, Siveco România, Avantera SRL, Sysdom Proiecte SRL şi Plagiat pl Sp.z o. o. (Polonia), precum şi de Insoft Application SRL, AAM Management Information Consulting (Ungaria) şi Insoft Development&Consulting SRL.
"Îmbunătăţirea şi modernizarea proceselor şi activităţilor de preluare, evaluare şi informare privind tezele de doctorat şi de gestionare a titlurilor universitare va fi efectuată prin intermediul unui studiu exhaustiv al modului de lucru folosit în mod curent şi reproiectarea proceselor identificate utilizând un sistem informatic dedicat modelării, execuţiei şi monitorizării proceselor de lucru. Concomitent cu analizarea şi redefinirea proceselor de lucru va fi implementată şi o soluţie informatică de gestiune a tezelor de doctorat şi a titlurilor universitare ce va fi integrată cu sistemul informatic dedicat modelării, execuţiei şi monitorizării proceselor de lucru, formând astfel o platformă integrată ce va permite gestiunea tezelor de doctorat şi a titlurilor universitare conform proceselor de lucru identificate şi implementate. Soluţia (...) va include şi un modul de verificare anti-plagiatură ce va integra un serviciu extern prin intermediul căruia vor putea fi efectuate verificări antiplagiat", se arată în anunţul de participare publicat în prima parte a lunii august pe www.e-licitatie.ro.
Softuri antiplagiat în universităţi
Între timp, individual, o parte din universităţi şi-au achiziţionat softuri antiplagiat din fonduri proprii, de multe ori folosindu-se şi de banii europeni, pentru a detecta eventualele cazuri de furt intelectual.
Reprezentanţii Universităţii de Vest din Timişoara au cumpărat un program care poate verifica toate textele care urmează să fie publicate şi semnate de studenţi, pentru a se descoperi eventualele tentative de plagiat.
Măsura luată de conducerea instituţiei ar trebui să asigure faptul că toate lucrările de disertaţie sau licenţă sunt realizate exclusiv prin efortul studenţilor.
Şi la Universitatea Andrei Şaguna din Constanţa, profesorii au apelat la un sistem informatic care permite depistarea lucrărilor plagiate.
Programul antiplagiat Strikeplagiarism este derulat pe o platformă amplasată în Polonia şi permite compararea textelor elaborate de studenţi cu materiale disponibile pe Internet. Acestea sunt verificate în bazele de date internaţionale ce conţin lucrări ştiinţifice şi în bazele de date ale universităţilor din ţară şi din străinătate.
Valentina Ştefania Duminică, secretar de stat pentru învăţământul preuniversitar la Educaţie, acuzată că ar fi copiat o întreagă lucrare pentru master, potrivit B1 TV, a depus la dosarul de susţinere a dizertaţiei declaraţia obligatorie pe proprie răspundere potrivit căreia lucrarea este originală, potrivit reprezentanţilor Universităţii din Bucureşti (UB), care vor analiza cazul. Oficialii Ministerului Educaţiei nu au anunţat încă nicio decizie.
Magistraţii Curţii Supreme vor analiza pe 3 martie contestaţia formulată de Adrian Papahagi, Mihail Neamţu şi Augustin Ofiţeru împotriva deciziei procurorului de neîncepere a urmăririi penale în cazul plagiatului lui Victor Ponta. Premierul este acuzat că ar fi plagiat 113 din cele 292 de pagini ale lucrării „Răspunderea în dreptul internaţional umanitar”.
Publicistul Gheorghe Stanca, acuzat că a plagiat „Jurnalul” lui Lev Tolstoi, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în noiembrie, după ce magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au menţinut decizia Tribunalului Bucureşti din aprilie 2011. Decizia nu e definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă, însă ar putea fi un precedent în cazurile de plagiat aflate pe rolul instanţelor.
O organizaţie care militează pentru reformarea şi perfecţionarea societăţii româneşti din perspectivă academică a propus Ministerului Educaţiei înfiinţarea unei arhive electronice a operelor publicate, pentru prevenirea plagiatului.
Se încarcă comentariile...
