De ce nu se descurcă elevii la şcoală. Predarea - după o curriculă veche, testarea - în manieră interdisciplinară după o curriculă nouă

Elevii de clasa a II-a se descurcă destul de bine să scrie corect, însă de la clasa a IV-a încolo încep să aibă probleme ajungând ca în clasa a VI-a să nu se mai descurce să se exprime corect nici în limba lor maternă şi nici într-o limbă străină, potrivit rapoartelor privind Evaluările Naţionale de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a.

Este o problemă semnalată şi în trecut, în rapoartele de la evaluările din anul şcolar 2013-2014. Problema, spun experţii, este faptul că la clasele a IV-a şi a VI-a, elevii învaţă după curricula veche, dar sunt testaţi într-o manieră interdisciplinară care reprezină o nouă curriculă.

Elevii stau destul de prost şi la matematică, la înmulţiri, la împărţiri, dar şi la scăderi, în general sunt probleme acolo unde informaţia e foarte nouă, ceea ce arată că nu se face destulă consolidare, a explicat fostul ministru al Educaţiei Mircea Miclea. „E o deteriorare a calităţii predării de la clasa a IV-a la clasa a VI-a. Practic, elevii au probleme la achiziţii noi, deci nu se face destul pentru consolidarea noilor informaţii primite. De asemenea, lor li se predă după un curriculum (cls. IV şi VI - n.r.), însă sunt testaţi după un curriculum nou, ceea ce arată o distorsiune între contextul predării şi contextul evaluării. Evaluările acestea sunt în primul rând formative, ceea ce înseamnă că rezultatele trebuie dezbătute la clasă şi fiecărui elev în parte să i se facă un plan de învăţare individual. Rezultatele de la aceste evaluări nu reprezintă un clasament, ele au funcţia de a corecta la timp acolo unde este nevoie, de aceea se numesc «evaluări formative». La clasa a VI-a însă mai apare o funcţie, cea de reorientare şcolară spre un profil de liceu în funcţie de rezultatele pe care le obţin elevii“, a mai arătat Miclea.

Mai departe, el a explicat că primul lucru care l-a surprins când a văzut rapoartele este diferenţa rezultatelor de la oraş la sat. „Rezultatele arată un dezavantaj major pentru elevii din mediul rural şi diferenţa asta creşte de la un an la altul. De fapt, această diferenţă ar trebui să scadă pentru a egaliza şansele elevilor, însă lucrul acesta nu pare să se realizeze“, a spus Miclea. În concluzie, fostul ministru al Educaţiei a mai atras atenţia că dacă nu se fac planuri de intervenţie în funcţie de aceste rezultate, atunci evaluările de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a se fac degeaba.

Matematica rămâne o provocare pentru elevi

La rândul său, expertul în Educaţie Marian Staş, blogger adevarul.ro, spune că matematica este în continuare o provocare mai mare decât limba română.

„Aştept să văd rezultatele de la matematică şi ştiinţe la clasa a VI-a (singurele care nu au fost încă publicate –n.r.). Pentru mine, acela este testul de turnesol, deoarece el marchează discrepanţa cea mai semnificativă între cum lucrează copiii în clasă şi ce au primit la testare. Se impune o regândire foarte serioasă a programelor şi a modului de predare la clasă. Handicapul comun, deopotrivă la matematică şi la limba română, îl reprezintă gândirea logică, raţionamentul logic corect transpus în fapt fie prin consistenţă logică sau gramaticală a enunţurilor de limba română, fie prin corectitudinea raţionamentului matematic. Dar, repet, provocarea esenţială este cum să nu mai învăţăm pe de rost şi, reciproc, cum înţelegem ceea ce avem de făcut atât la română, cât şi la matematică. Problema este că elevii nu sunt învăţaţi să gândească logic, pentru a înţelege şi nu pentru a reproduce. Ceea ce şcoala nu face este că nu apasă cum trebuie pe numitorul comun al umaniştilor şi realiştilor – gândirea critică, logică, pornind de la principii bine învăţate, de logică formală, cu exemple din viaţa reală, nu ipotetice“, este de părere Staş.

Ministerul plănuieşte un nou raport

În ceea ce priveşte modul în care se va folosi sistemul de educaţie de rezultatele din aceste rapoarte, Gabriel Ispas, secretarul de stat pe preuniversitar, spune că nu se pot face încă analize complete atâta timp cât nu este revizuit tot curriculumul din gimnaziu, lucru pe care Ministerul Educaţiei vrea să-l realizeze până în 2018. De altfel, manuale noi avem numai la clasele I-II şi parţial la clasa a III-a, din cauza unor întârzieri în procedura licitaţiilor.

Din ianuarie, Ministerul va lansa şi licitaţia pentru manualele de la clasa a IV-a ceea ce ar încheia ciclul de reformă curriculară şi de programă şcolară în învăţământul primar. „Am vrea ca din luna ianuarie să publicăm şi un raport comparativ pe judeţe şi şcoli, să vedem cum a evoluat nivelul elevilor din şcoli. În ceea ce priveşte rezultatele comparative pe judeţe, se poate observa că acolo unde învăţământul este cel mai bine dezvoltat sunt şi cele mai bune rezultate (Bucureşti, Cluj, Iaşi)”, a explicat Ispas.