BACALAUREAT 2013 Subiectele de la Istorie, rezolvate integral la Adevărul Live

BACALAUREAT 2013 Subiectele la Istorie rezolvate integral

Profesorul Cornelius Riegler, de la Colegiul Naţional ”George Coşbuc” din Capitală, a rezolvat, la Adevărul Live, subiectele primite de elevii de la Uman la examenul de Bacalaureat de astăzi, punct cu punct, alături de Ciprian Stoleru, editor la ”Historia”.

Ştiri pe aceeaşi temă

1. Răspunsul obligatoriu era Gheorghe Gheorghiu-Dej. Din păcate, la aceste subiecte, pe care elevii mizează, se greşeşte foarte des. Uneori din neatenţie, pentru că se uită din greşeală la sursa A în loc de sursa B sau nu citesc cu atenţie enunţul.

2. 1968 e un an care se încadrează în mod evident în secolul XX, deci nu aveau de ce să aibă dubii. 
 
3. Câte un spaţiu istoric, ceea ce îi lasă elevului libertate de a alege. La sursa A spaţiu istoric era Ungaria, la sursa B era Cehoslovacia. Însă era posibilitatea ca elevii să dea şi alte răspunsuri. În sursa A se vorbea şi despre evenimentele din Budapesta, iar în sursa B un spaţiu istoric este capitala Praga.
 
4. Cele două texte surprind două momente importante. Primul se referă la atitudinea României, una obedientă, sursa B cea care ne intersa vobrea de o atitudine diferită a României faţă de pactul de la Varşovia, când ştim că Ceauşescu critică intervenţia Moscovei asupra Pactului Primăverii. Răspunsul se concretiza într-o literă şi acest răspuns era B.
 
5. Cerinţa a fost destul de accesibilă. România a fost cel mai activ aliat al Austro-Ungariei. În urma participării noastre, ruşii şi-au retras trupele din ţara noastră.
 
6. Aici nu mai depindeam de text. Aici elevii au avut nişte dubii. În primul rând, se schimbau cerinţele în prezentaţi. Un elev care intră direct în „prezentare” a pierdut o treime din punctaj. Mai întâi ar fi trebuit prezentate. Alţi elevi confundă „precizaţi“ cu „prezentaţi“ şi aceia iau 4 puncte în loc de 6.
 
Elevilor nu le sunt explicate aceste modalităţi şi din această cauză ei greşesc.
 
6.  Aş insista mult pe prepoziţia „în”, care ascundea o nuanţă, o măsura pe plan intern. Faptele istoriei ar fi trebuit să se inacadreze în regimul lui Ceauşescu şi cred că orice elev a auzit şi de bine şi de mai puţin bine de această perioadă. Ei puteau alege practici politice totalitare: monopartidismul (un sistem politic bazat pe un singur partid), urmărirea oamenilor de o poliţie secretă, puteau invoca şi cenzura, încălcarea dreptului de proprietate. 
 
7. Ar fi trebuit făcut pe scurt, se cerea o caracteristică. Putea să dea orice carateristică a disidenţei anticomuniste. Se referea la perioada lui Dej şi la perioada lui Ceauşescu. Puteau să meargă până la disidenţa din literatură, la cazul Ana Blandiana.
 
Un lucru care ar fi util generaţiilor următoare: părinţii şi elevi trebuie să ştie că subiectele de la bacalaureat te trec prin toată materia. Există foarte multe subiecte pe perioada comunistă.
 
Nu puteai să menţionezi rezistenţa armată în munţi şi să prezinţi altceva. Sunt mulţi care fac acest lucru.
 
Subiectul 2 - bătălia de la Târgovişte:
 
1. Numiţi capitala statului românesc prezentată în text: Târgovişte, deci nu puteau să dea alt răspuns.
 
2. Erau menţionate în sursă două cauze: una era neplata tributului, ceea ce reiese din text, cea de-a doua era atacarea garnizoanelor de la Dunăre. Elevii puteau trece fie ambele variante, fie una singură.
 
3. Menţionaţi statul medieval românesc şi domnitorul: Ţara Românească, iar domnitorul era Vlad Ţepeş. Trebuie să precizăm exact ce spune sursa textului. Noi trebuie să spunem exact ce se spune în text.
 
4. Aveau în aliniatul 2 exact răspunsurile de care aveau nevoie: declaşarea războiul avea consolidarea statului românesc prin limitarea marii boierimi şi o altă acţiune, prin crearea unei puteri armate şi prin sprijinirea negustorilor locali.
 
5. Acest gen de enunţ îi obligă pe elevi să înceapă cu sintagma „În opinia mea”, „Din punctul meu de vedere” etc, pentru a arăta că este opinia lor. Se cere să spui pur şi simplu părerea ta. În opinia mea, consecinţele declanşării expediţiei antiotomate au fost luptele date cu sultanul Mahomed al II-lea, lupte care nu au avut rezultatul aşteptat de către domnitorul Vlad Ţepeş. Ei mai aveau de scos şi două citate din text care să întărească cele spuse.
 
De asemenea, se vorbea despre eroismul şi curajul din partea lui Vlad Ţepeş. Atacul din noaptea în care, cu 7.000 de ostaşi, Vlad Ţepeş a atacat tabăra otomană care ar fi avut 120.000 de ostaşi.
 
6. Aici era un subiect de argumentare. Argumentarea la istorie trebuie să străbată patru paşi? Primul pas este afimaţia coerentă, iar de multe ori elevii argumentează fără să arate ce argumentează, pentru că au informaţia în text. Ei ar fi trebuit să treacă informaţia şi apoi să se folosească de cuvintele ”deoarece”, „pentru că“, pentru a argumenta. Puteau să treacă Tratatul de la Braşov. Puteau să acceseze un fapt istoric - tratatul de la Mănăstirea Dealu.
 
Aici trebuia trasă concluzia, baremul punctează concluzia. Concluzia valora un punct din cele 4.
 
Subiectul 3, despre formarea statului român:
 
Insist, ca şi îl alte dăţi, că unii dintre elevi nu se apucă de eseu. Eseul îţi oferă cea mai multă liberate. Te lasă pe tine să alegi momentul istoric. 
 
Statul român modern - proiectele puteau servi drept o introducere. Prima cerinţă se referea la menţionarea a două fapte desfăşurate în secolul al XIX-lea, premergătoare formării statului român. Puteau să scrie, pe lângă Congresul de Pace de la Paris, adunările care au cerut unirea şi adunările care au cerut unirea celor trei state sub un singur nume. Se putea termina cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Moldovei şi ca domn al Ţării Româneşti. Din tot ce am spus, elevii puteau trece doar două evenimente istorice, puteau scrie doar despre dubla numire a lui Cuza. Nu se cere să menţioneze data exactă, ziua, ci doar anul. 
 
2. Puteau prezenta reforma agragă, reforma educaţiei, când în România învăţământul devine obligatoriu şi gratuit, clasele I-IV, puteau să-şi aleagă şi refome mai mici, lui Cuza îi datorăm scrierea în alfabetul latin.
Elevii puteau alege Constituţia lui Carol, din 1866. care a fost considerată cea mai democratică din Europa la acea vreme. 
 
3. Ei au greşit foarte mult, pentru că nu au fost avizaţi asupra sintagmei „criza orientală”. Aceasta se referă într-adevăr la chestiunea orientală, la probleme generate de Imperiul Otoman, conflictele cu populaţiile din zonă, decăderea Imperiului Otoman şi criza orientală. Este un eveniment ce s-a răspândit pe termen lung. Atenţia trebuia pusă pe două cuvinte: implicare şi România. Ei ar fi trebuit să scrie despre perioada de după 1866, pentru că atunci a fost numit statul nostru România. Celălalt cuvânt era implicare, iar elevii ar fi trebuit să scrie despre evenimente în care noi am fost implicaţi ca România, nu ca alt stat mai mic. În perioada Războiului Crimeei nu exista România, iar noi nici nu am participat la acest război.
 
Elevii ar fi trebuit să facă referire la implicarea noastră în Războiul Independenţei, care a fost început ca un război ruso-turc, iar după implicarea noastră a devenit ruso-româno-turc. Era războiul nostru de independenţă.
 
Tratatul de la Paris, '77. Menţionarea bătăliilor din Războiul de Independenţă: bătălia de la Plevna, Smârdan, Griviţa.
 
Finalul eseului, patru paşi: afirmaţia coerentă, un fapt istoric, concluzia. O susţinere de genul „în opinia mea”, iar la sfârşit trebuia făcută o concluzie generală.
 
Elevii învaţă istoria din pasiune sau pentru că li se cere: cred că o fac din pasiune şi cred că depinde foarte mult de profesorul care predă. Dacă profesorul ştie să îşi apropie elevul. Nu putem judeca elevul fără să-i implicăm pe părinţi, dar nici fără profesori.
   

SUBIECTELE LA ISTORIE

La Istorie, la primul subiect, elevii au primit două texte la prima vedere, cu referire la perioada comunistă, pe baza căruia au avut de rezolvat şapte cerinţe. 

La subiectul al doilea, au avut de tratat istoria României în vremea lui Vlad Ţepeş.  Prima întrebare a fost: „Care era capitala Ţării Româneşti în perioada lui Vlad Ţepeş“.

La subiectul al treilea, au avut de tratat statul român modern în secolul al XIX-lea.

Profesorul de matematică Valentin Nicula, de la Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai“, şi Ciprian Stoleru, editor Historia, au explicat miercuri subiectele la BAC 2013 la cele două profiluri, la Adevărul Live.

Pe aceeaşi temă:

 
136.964 de elevi au susţinut miercuri, 3 iulie, proba scrisă la Matematică, la examenul de Bacalaureat 2013. adevarul.ro a publicat subiectele la Bac 2013, pe care le rezolvă şi le dezbate împreună cu profesori şi candidaţi la examenul de maturitate.

BAC 2013 Mai mulţi candidaţi nu au ajuns la examen din cauza unei defecţiuni la metrou. Aceştia vor da examenul la prânz

Mai mulţi absolvenţi de clasa a XII-a au rămas blocaţi la metrou, după ce o garnitură a rămas blocată, în această dimineaţă, între staţiile 1 Decembrie şi Nicolae Grigorescu. Prin urmare, aceştia nu au reuşit să ajungă la timp pentru a susţine probele scrise la Istorie şi Matematică, programate astăzi la examenul de Bacalaureat.
 
 
37.294 de elevi au susţinut miercuri, 3 iulie, proba scrisă la Istorie, la examenul de Bacalaureat 2013. adevarul.ro a publicat, miercuri, subiectele la Bac 2013, pe care le rezolvă şi le dezbate împreună cu profesori şi candidaţi la examenul de maturitate.

Perlele candidaţilor au început la ieşirea din examen: ”Ne-a dat ceva cu un negru, habar nu am, că n-am citit decât primul subiect. Da' un 7 iau”

Absolvenţii clasei a XII-a au susţinut luni,1 iulie, proba scrisă la Limba şi Literatura Română, la examenul de Bacalaureat 2013. Unii candidaţi au avut versiuni uluitoare despre examenul de Bac de azi: fie n-au citit decât primul subiect, fie au scris ”ceva sinonime”, fie chiar au întârziat trei ore la examen.

VIDEO BAC 2013 Rezolvarea integrală a subiectelor la Limba şi Literatura Română - profil Real şi Uman

Profesorul de română Ecaterina Stanca de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu“ din Bucureşti a rezolvat toate subiectele de la examenul scris la română pentru ambele profiluri studiate de liceeni: Uman şi Real, dar a vorbit şi despre capcanele care puteau apărea.

BACALAUREAT 2013 Elevii faţă în faţă cu profesorii, capcanele şi baremele de corectare de la proba de Română

Profesoara Iulia Pop, care predă Limba şi Literatura Română la Colegiul Naţional „Sf. Sava“ din Capitală, a comentat împreună cu elevii subiectele primite de aceştia la prima probă a examenului de Maturitate.

citeste totul despre: