1000 EUR brut, în loc de 1000 RON net. Bine aşa?

„Teaching is a Work of  Heart”!...

Iată cum facem cu salariile din preuniversitar, ca să fim onorabili, nu puchinoşi şi meschini: de la 1 ianuarie 2015, salariul de 700 RON net devine 700 EUR brut, 1500 RON net devin 1500 EUR brut; 2100 RON net devin 2100 EUR brut ş.a.m.d. Atât merită acum cei cărora le încredinţăm educarea copiilor noştri, zic eu. Dacă ne pasă de Educaţie, ca societate şi clasă politică, e firesc să facem primul pas astfel. Ce le cerem profesorilor, în schimb?

Distinşi dascăli, eu ne-aş cere în schimb următoarele trei lucruri mari (am scris ne-aş, pentru că aşa aş face şi eu necondiţionat, dacă aş fi angajat în sistem):

• Nu facem politică în şcoală. Începând cu 1 ianuarie 2015, toţi cei care avem treabă cu învăţământul preuniversitar, de la director general M.E.N. în jos, ne depunem carnetele de partid, dacă le avem, şi tuturor ne încetează calitatea de membri de partid, similar personalului angajat în Apărare, Justiţie, Afaceri Interne şi Afaceri Externe. Ne manifestăm sprijinul politic ori simpatiile politice exclusiv prin vot, sub sancţiunea desfacerii contractului de muncă, în caz contrar
• Semnăm contracte pe durată determinată, cu clauza prelungirii acestora exclusiv pe bază de meritocraţie autentică. De pildă, durata unui contract poate fi de 5 ani. Dacă suntem performanţi, lucrăm mai departe ca dascăli; altfel, cei mai puţin performanţi 10% dintre noi părăsesc sistemul şi îşi caută de lucru în altă parte (adică, 1 din 10, sau 5 din 50, sau 10 din 100 ş.a.m.d.)
• Ne comportăm profesional cu maximă integritate, deontologie şi competenţă. Nu intru în detalii; sunt convins că dacă fiecare dintre noi, independent, am scrie pe o coală A4 ce înţelegem prin maximă integritate, deontologie şi competenţă, am ajunge în proporţie de 90% la aceeaşi listă specifică şi măsurabilă, atât ca ca prestaţie didactică propriu-zisă, cât şi ca rol de modele pentru copiii cu care lucrăm, cât şi ca management performant al clasei de elevi, şi toate celelalte.

De unde bani? Păi, simplu: ca stat, furăm mai puţin cu (pardon, scoatem la lumină fiscalizată), să zicem, 10 miliarde de euro economie neagră în fiecare an, şi gata – avem şi bani!... Nu-mi spuneţi că, dacă vrem cu adevărat, tare de tot, o Românie în care cei care fură cu miliardele să o facă doar pe jumătate sau pe sfert din cât fură acum, nu suntem în stare. Eu cred că suntem. “Face” sens (brrr!...)?!...

Asta e. Bine aşa?

p.s. Mulţumesc colegilor profesori de la care am primit feedback (pozitiv, în cea mai mare măsură) privind viabilitatea acestui proiect. Ca parte a schimbării paradigmei Educaţiei în România, tema salarizării corecte şi motivante a profesorilor din preuniversitar e parte din arhitectura carierei didactice de secol XXI necesare azi în şcoală, descrisă aici în relaţie cu arhitectura curriculară de secol XXI necesară azi în şcoală.