Suedia, ţara în care copiii învaţă de la grădiniţă egalitatea între femei şi bărbaţi

Stockholm şi-a asumat rolul de oraş-promotor al diversităţii şi al egalităţii de şanse între sexe

Într-o grădiniţă din Vechiul Oraş din Stockholm, capitala Suediei, învăţătorii evită pronumele „el“ şi „ea“, folosind în schimb, pentru cei 115 copii înscrişi, termenul neutru de „prieten“. Nordicii cred că toleranţa şi egalitatea între femei şi bărbaţi se învaţă din primii ani de viaţă.

Referinţele masculine şi feminine sunt tabu într-o grădiniţă din capitala Suediei şi sunt, de cele mai multe ori, înlocuite de pronumele artificial şi lipsit de gen „hen“, echivalentul termenului ”prieten”, evitat de cei mai mulţi suedezi, dar destul de popular în cercurile cu persoane gay sau feministe.

În biblioteca cu perne, locul unde se ţin orele de lectură, printre poveştile clasice precum ”Cenuşăreasa” şi ”Alba ca Zăpada” sunt şi poveşti despre părinţi singuri, copii adoptaţi sau cupluri de acelaşi sex, scrie „The New York Times“..

Jucării comune pentru fete şi băieţi

Fetele nu sunt obligate să se joace cu jucării în minibucătării, aşa cum nici băieţii nu sunt forţaţi să apeleze la clasicele cuburi de lemn sau jucării Lego. 

Atunci când un băiat se loveşte, el este tratat la fel ca o fată. Toată lumea se poate juca cu păpuşi, multe dintre ele fiind normale din punct de vedere anatomic, iar altele sunt de culoare neagră.

Suedia este la fel de renumită pentru concepţiile sale egalitariste, la fel cum este pentru chiftele sau pentru mobila Ikea. 

Iar grădiniţa este cel mai bun exemplu de încercare de a estompa diviziunile de gen şi de a consolida oportunităţile dintre femei şi bărbaţi, consideră suedezii.

”Ceea ce copiii învaţă este faptul că atât fetele, cât şi băieţii pot plânge. Este important să înceapă de la o vârstă fragedă“, a declarat Malin Engleson, angajat al unei galerii de artă.

Modelul a fost un adevărat succes, ce a făcut ca trei profesori să deschidă în urmă cu doi ani o şcoală, unde sunt înscrişi în prezent 40 de copii. Au numit-o Egalia, tocmai pentru a sugera egalitatea, şi este plasată într-un ansamblu de locuinţe din cartierul Sodermalm. 

Lege suedeză încă din 1998

Ceea ce a devenit o pasiune pentru profesori a început cu un impuls din partea legislatorilor suedezi, care au adoptat în 1998 un proiect de lege ce prevedea ca şcolile şi centrele de îngrijire zilnică să asigure oportunităţi egale pentru fete şi băieţi.

Încurajaţi de lege, educatorii de la ''Nicolaigarden'' au luat decizia neobişnuită de a se filma unii pe alţii pentru a-şi observa comportamentul faţă de copiii înscrişi la grădiniţă. 

„Am observat multe diferenţe în ceea ce priveşte comportamentul nostru faţă de băieţi şi fete. Dacă un băiat plângea pentru că s-a lovit era consolat pentru o perioadă scurtă, în timp ce fetele erau alinate mai mult timp“, a spus Lotta Rajalin, care conduce centrul.

Înregistrările au indicat că membrii personalului aveau tendinţa de a vorbi mai mult cu fetele decât cu băieţii, ceea ce poate explica competenţelor lingvistice superioare ale fetelor de mai târziu. 

Dacă băieţii erau zgomotoşi, comportamentul era tolerat, în timp ce o fată care a încercat să se urce într-un pom într-o excursie la ţară a fost oprită. 

După discuţii s-a luat decizia de a folosi un program de şapte paşi pentru a evita un astfel de comportament. 

Cuvintele ”fată” sau ”băiat”, considerate ”stereotipuri”

„Evităm folosirea cuvintelor precum fată sau băiat, nu pentru că este rău, ci pentru că sunt stereotipuri. Folosim prenumele celor mici sau direct cuvântul «prieten»“, a spus Rajalin. Personalului majoritar feminin i s-au adăugat în timp şi membri de sex masculin. 

Criticile nu s-au lăsat prea mult aşteptate. Un critic insistent a fost Tanja Bergkvist, matematician la Universitatea Uppsala, care a atacat în permanenţă metoda suedezilor. Ea se întreabă într-un articol dacă nu cumva copiii sunt „spălaţi pe creier de către părinţi de la vârsta de trei luni.“

„Astfel de critici pornesc de la idei înţelese greşit“, a declarat Carl-Johan Norrman, care a lucrat la „Nicolaigarden“ timp de 18 luni.

Proiect susţinut de autorităţi

În clădirea imensă din cărămidă a primăriei din Stockholm, autorităţile sprijină pe deplin politica de gen. „Cel mai important lucru este ca, indiferent de sex, copiii să beneficieze de aceleaşi oportunităţi. Este o chestiune de libertate“, a declarat Lotta Edholm, viceprimarul responsabil pentru şcoli.

Pe de altă parte, părinţii joacă cel mai important rol în dezvoltarea copilului. „Perioada de dinainte de şcoală este caracterizată doar de câteva ore pe zi sub supravegherea educatorilor, aşa că mare parte din timp cei mici sunt alături de părinţii lor, iar valorile pe care aceştia le transmit sunt cele care vor fi adoptate ulterior“, a explicat Edholm, care are un fiu de 16 ani.