Studiu: Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă vor scoate de pe piaţă Complexul Energetic Oltenia. Hidrocentrala Tarniţa nu se justifică
0
Punerea în funcţiune a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect de 6 miliarde de euro, va scoate de pe piaţă unităţile pe lignit, potrivit unui studiu realizat de AT Kearney împreună cu Fondul Proprietatea.
Cele două reactoare sunt realizate de către Nuclearelectrica, în vreme ce marea majoritate a unităţilor pe lignit sunt grupate în Complexul Energetic Oltenia, care deţine termocentralele Turceni, Rovinari, Craiova şi Işalniţa. Alte unităţi pe lignit sunt o serie de centrale electro-termice, care producă căldură şi apă caldă într-o serie de oraşe, precum Bacău şi Arad, plus termocentrala de la Halânga, din judeţul Mehedinţi, care este deţinută de către Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN).
Consumatorii vor cotiza la greu pentru reactoare
Studiul avertizează, însă, că potrivit datelor actuale, investiţia în reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă are nevoie de o schemă majoră de sprijin, care va fi suportată în final de consumatorul final.
Termocentralele pe bază de lignit funcţionează cu costuri ineficiente, ceea ce înseamnă un cost al energiei la nivelul economiei româneşti mai mare cu aproximativ 24%, potrivit studiului.
Pe de altă parte, investiţiile în capacităţi mici de producţie descentralizate, respectiv panourile solare sau biomasa pentru autoconsum, vor deveni mai atractive comparativ cu unităţile de mari dimensiuni, iar cele mai ameninţate unităţi mari vor fi cele pe gaze naturale şi lignit, atât din perspectiva cererii limitate de energie cât şi a incetitudinilor legate de preţul certificatelor de gaze de emisii poluante cu efect de seră.
Creştere slabă a consumului, industria grea piere
România are un potenţial de creştere a cererii de electricitate limitat până în 2025, de 0,7%, dar care ar putea să scadă chiar la 0,2% anual dacă procesul de dezindustrializare a sectorului energogaf continuă, potrivit studiului.
De altfel, eliminarea unităţilor de producţie ineficiente va putea pune România în postura de exportator competitiv de electricitate.
AT Kearney şi Fondul Proprietatea consideră că subvenţiile şi ineficienţele pieţei de energie cresc artificial costul real al electricităţii cu 24%, astfel că un preţ considerat corect al energiei ar fi de 35,5 euro/MWh, în loc de 43,9 euro/MWh.
Potrivit studiului, creşterea eficienţei costurilor în sectorul producţiei de electricitate va putea fi susţinută printr-o dimensionare corectă a sprijinului acordat energiei din surse regenerabile, în special a celei pe biomasă.
Dezindustrializarea sectorului reprezentat de marii consumatori de electricitate va avea un efect şi asupra gospodăriilor, prin creşterea şomajului generat de reduceri de personal în companiile energofage.
Sectoarele în care este posibil să crească nevoia de electricitate sunt cel rezidenţial şi cele cu consum scăzut de energie.
Tarniţa nu se justifică
Investiţia de peste 1 miliard de euro în hidrocentrala Tarniţa din judeţul Cluj, considerată strategică de către Guvern, va avea o capacitate de echilibrare care nu s-ar justifica din perspectiva creşterii limitate a cererii estimate de electricitate la nivel naţional.
Potrivit studiului, nu sunt aşteptate schimbări majore în privinţa exporturilor de electricitate, estimate să rămână până în 2025 la nivelul de 3,3 TWh anual.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
