ANALIZĂ Marile investiţii chinezeşti se urnesc greu şi au nevoie de ajutoare
0Grupurile chineze care semnau în urmă cu un an memorandumuri pentru investiţii în România vor ajutoare de stat, iar demararea efectivă a lucrărilor este încă departe.
La un an de la semnarea unor acorduri în valoare de peste 8 miliarde de euro în domeniul energetic şi agricol cu China, marile investiţii chineze se lasă încă aşteptate, iar tot ce s-a realizat sunt doar nişte paşi procedurali, mici, fără niciun angajament concret.
Mai multe astfel de proceduri sunt în derulare în acest moment, fie că vorbim de realizarea unui grup de 600 MW la Rovinari, investiţie de un miliard de dolari, fie că se caută investitori pentru proiectul hidrocentralei pe pompaj de la Tarniţa sau că se negociază în privinţa investiţiei de 6,5 miliarde de euro pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.
Dacă în urmă cu un an investitorii chinezi anunţau că nu doresc ajutoare de stat, între timp situaţia a ajuns fix pe dos. De altfel, investitorii chinezi s-au plâns în vară premierului Victor Ponta, la vizita acestuia în statul asiatic, de rigiditatea legislaţiei europene. În acest moment, niciunul dintre actele semnate de partea română cu cea chineză nu este obligatoriu şi nu prevede despăgubiri în cazul în care investitorii se retrag.
Proiectul CEO, cel mai avansat
Vineri, reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia şi cei ai companiei China Huadian Engineering au semnat acordul în baza căruia vor înfiinţa o companie cu capital mixt pentru construcţia unui grup energetic nou, de 600 MW, la termocentrala Rovinari, o investiţie de circa un miliard de dolari.
Actul prevede înfiinţarea unei societăţi mixte, care va fi un producător independent de energie electrică, iar partea chineză va fi principalul investitor, compania românească de stat urmând a participa doar cu activele de pe platforma termocentralei de la Rovinari şi cu teren.
Numai că oficialii chinezi s-au ferit să dea o dată exactă de începere a lucrărilor.
„O să construim acest proiect în cel mai scurt timp, la o calitate superioară, ca să realizăm o bază energetică de calitate superioară în România“, a spus Yang Yong, preşedintele China Huadian Engineering, în prezenţa premierului Victor Ponta şi a lui Constantin Niţă, ministrul Economiei.
Paşii de urmat
După semnarea acestui acord trebuie ca cele două societăţi să înregistreze la Registrul Comerţului compania mixtă, iar în acest moment nu se cunoaşte care va fi structura acesteia.
După înfiinţarea companiei, aceasta trebuie să găsească finanţare pentru proiect şi să obţină aprobările necesare din partea instituţiilor statului. Abia pe urmă pot demara lucrările. În cel mai bun caz, prima cărămidă va putea fi pusă în primăvara anului viitor, iar construcţia grupului ar dura doi-trei ani. Proiectul de la Rovinari este cel mai avansat, deoarece licitaţia internaţională a avut loc în anul 2012, fiind câştigată de către China Huadian, celălalt ofertant fiind grupul nipon Marubeni.
Hidro Tarniţa, licitaţie amânată
Dacă în cazul Complexului Oltenia licitaţia a avut deja loc, cea pentru hidrocentrala pe pompaj de la Tarniţa a fost amânată joia trecută pentru data de 27 noiembrie, decizia venind în urma „interesului manifestat de un număr mare de potenţiali investitori“, după cum anunţa compania Hidro Tarniţa. Iniţial, termenul de depunere a documentelor de participare la etapa de precalificare şi negociere preliminară şi neangajantă a fost stabilit pentru 31 octombrie.
La finele lunii septembrie, Gheorghe Ioan Vuşcan, prefectul judeţului Cluj, a anunţat că trei mari companii internaţionale au depus scrisori de intenţie pentru a participa la realizarea proiectului.
Proiectul costă un miliard de euro, iar din partea chineză este aşteptat grupul Sinohydro. Anterior, de acest proiect erau interesate, înaintea crizei, mai multe grupuri, respectiv Verbund (Austria) şi MVM (Ungaria).
În vară, Departamentul pentru Energie a realizat un proiect de act normativ prin care compania care va administra viitoarea hidrocentrală Tarniţa-Lăpuşeşti nu va plăti taxa de cogenerare, achiziţia de certificate verzi şi va fi exceptată de la plata apei utilizate în procesul de producţie a electricităţii, taxă percepută de Apele Române. De asemenea, scoaterea terenurilor din circuitul agricol şi, respectiv, din fondul forestier naţional, va fi exceptată de la plata taxelor.
Hidro Tarniţa estimează că lucrările de construcţie a hidrocentralei vor începe în prima parte a anului 2016 şi vor dura între cinci şi şapte ani.
Negocieri pentru reactoare
În privinţa proiectului reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, Nuclearelectrica a ales recent China General Nuclear Power Group (CGN) drept investitor. Procedura nu este încă finalizată, urmând ca societatea de stat să continue negocierile cu chinezii.
Potrivit calendarului afişat pe site-ul Nuclearelectrica, semnarea memorandumului de înţelegere este programată pentru 10 decembrie, iar din 15 decembrie vor fi demarate negocieri cu investitorul cu privire la actul constitutiv al companiei mixte.
Mai întâi, trebuie realizată o societate de proiect, care ar urma să fie tot producător independent.
Noua societate de proiect va fi constituită prin aport în bani din partea Nuclearelectrica şi a CGN, în cote de 49%, respectiv 51%. Ulterior, vor fi aduse ca aport investiţiile Nuclearelectrica de pe platforma de la Cernavodă, valoarea deja făcută de EnergoNuclear – vechea firmă de proiect, plus apa grea - plătită de statul român. După aceea, va trebui stabilit modul în care investiţia va fi finanţată. În acest moment, investiţia are nevoie de stimulente, având în vedere valoarea de 6,5 miliarde de euro a proiectului. Problema este că la preţurile actuale ale energiei, proiectul nu este fezabil. Statul vrea să folosească un mecanism inventat în Marea Britanie, respectiv „contractele pentru diferenţă“.
Mai exact, investitorul vinde energia pe bursa de specialitate OPCOM şi va primi de la bugetul statului diferenţa între preţul din tranzacţie şi cel necesar rentabilităţii. Comisia Europeană a aprobat recent acest model de contract pentru cazul Marii Britanii. Pe lângă contractele pentru diferenţă, mai sunt analizate şi alte posibile forme de sprijin, cum ar fi posibilitatea emiterii unor garanţii de stat sau realizarea de contracte directe de energie. Numai că statul trebuie să modifice legislaţia pentru a putea acorda aceste ajutoare, iar când va face acest lucru, tot va trebui să primească avizul Comisiei Europene.
Investitorii chinezi încă se lasă aşteptaţi la Oltchim
Tot în toamna anului trecut, Andrei Gerea – ministrul de atunci al Economiei – anunţa că grupurile chineze Baota Petrochemical şi Junlun Petroleum sunt interesate de preluarea combinatului chimic Oltchim, aflat în insolvenţă de la începutul anului 2013, la pachet cu Arpechim. Numai că, de atunci, două termene de privatizare au mai trecut, fără să fie depusă vreo ofertă. Mai întâi, pe 28 martie consorţiul nu a depus ofertă, acelaşi lucru întâmplându-se şi la termenul de pe 6 iunie. Viitorul termen pentru licitaţie este anunţat pentru data de 15 decembrie.
Niciun interes pentru agricultură
Investitorii chinezi nu s-au arătat prea interesaţi de agricultura românească şi nu au venit nici să propună investiţii, nici să cumpere ferme, aşa cum anunţau autorităţile, declara, în urmă cu două săptămâni, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). „Şi bunicul i-a aşteptat vreo 50 de ani pe americani... N-a venit, dragă, niciun fermier chinez să se intereseze de agricultura românească.
Cei care au fost pe aici în vizite oficiale erau nişte potlogari care au crezut că iau ceva de pomană“, a spus Baciu atunci, citat de Mediafax.
El a afirmat că, dincolo de declaraţiile din urmă cu câteva luni făcute de oficiali români şi chinezi care anunţat investiţii chineze în România, nu s-a întâmplat nimic concret.
Mai puteţi citi:
[<a href="//storify.com/adinavlad/proiecte-chineze-ti-in-romania" target="_blank">View the story "Proiecte chinezeşti în România " on Storify</a>]