Statul pregăteşte o super-imunitate pentru şefii sistemului financiar

Comitetul pentru supra-monitorizarea sectorului financiar va fi format din BNR, ASF şi Finanţe             FOTO Adevărul

Conducerea Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială, organism care urmează să fie înfiinţat pentru rezolvarea eventualelor crize din sistemul financiar, va fi scutită de plasarea sub reglementările privind incompatibilităţile şi conflictul de interese, şi, în acelaşi timp, membrii săi nu vor răspunde civil sau penal în exercitarea atribuţiilor, cu excepţia cazurilor de rea-credinţă şi neglijenţă gravă.

Aceste prevederi sunt trecute în proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care se înfiinţează Comitetul Naţional de Supraveghere Macroprudenţială (CNSM), document postat pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Ce este CNSM

Acest comitet va fi condus de către guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, şi are în componenţă un număr de nouă membri, din care cinci sunt din partea băncii centrale, doi de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în timp ce alţi doi sunt reprezentanţi ai Guvernului, desemnaţi de către primul ministru. 

Din partea BNR sunt numiţi automat guvernatorul (Mugur Isărescu), prim-viceguvernatorul (Florin Georgescu), ceilalţi doi viceguvernatori (Cristian Popa şi Bogdan Olteanu), dar şi economistul-şef al băncii centrale (Valentin Lazea). Din partea ASF vor face parte preşedintele acestei instituţii (Dan Radu Ruşanu) şi prim-vicepreşedintele (Daniel Dăianu). De asemenea, preşedintele Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar participă la lucrări, dar fără drept de vot.

Obiectivul fundamental al comitetului îl constituie „salvgardarea stabilităţii financiare, inclusiv prin consolidarea capacităţii sistemului financiar de a rezista şocurilor şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice, asigurând pe această cale o contribuţie sustenabilă a sectorului financiar la creşterea economică“, potrivit proiectului.

CNSM va evalua riscurile sistemice şi, în acelaşi timp, va identifica instituţiile financiare şi structurile sistemului financiar care sunt relevante din acest punct de vedere. Mai exact, va prezenta lista instituţiilor „too big to fail“, care, dacă ar avea probleme, riscă să distrugă întregul sector financiar din România. Organismul este omologul din România al Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS). Noua autoritate va fi responsabilă şi de coordonarea gestiunii crizelor financiare.

Prevederi suspecte

Proiectul prezintă, însă, o serie de prevederi care ridică semne de întrebare. Astfel, articolul 7, alineatul 3, prevede că activitatea membrilor consiliului „nu intră sub incidenţa regimului incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese prevăzut de Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare ori a celui prevăzut în legile speciale care guvernează statutul autorităţilor din care fac parte aceste persoane“.

De asemenea, articolul 11, alineatul 2, prevede că „membrii Comitetului, precum şi persoanele care au lucrat sau lucrează pentru sau în legătură cu activitatea Comitetului, nu răspund civil sau penal pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere macroprudenţială, cu excepţia cazului în care se dovedeşte că au acţionat cu rea-credinţă şi cu neglijenţă gravă“.

Nota de fundamentare poartă avizul favorabil al lui Daniel Chiţoiu – ministrul demisionar al Finanţelor, Liviu Voinea – ministrul delegat pentru Buget, Titus Corlăţean – ministrul Afacerilor Externe, Robert Cazanciuc – ministrul Justiţiei, dar şi al lui Mugur Isărescu – guvernatorul BNR şi Dan Radu Ruşanu – şeful ASF.

Proiectul se află în dezbatere publică înainte de intrarea pe circuitul de avizare, deci este posibil ca aceste prevederi să fie modificate pe parcurs. De asemenea, legea de aprobare a ordonanţei ar putea fi schimbată în Parlament atunci când ajunge la vot, în vreme ce preşedintele Traian Băsescu ar putea să nu o promulge şi să o retrimită pentru analiză.

Reprezentanţii BNR nu au dorit să comenteze de ce ar avea nevoie liderii acestui organism de aceste dispense, în vreme ce reprezentanţii ASF au afirmat că trebuie consultat iniţiatorul. La Finanţe, însă, Chiţoiu şi-a anunţat demisia şi ar trebui înlocuit cu Eugen Nicolăescu. Modificarea nu s-a efectuat, însă, deoarece liderii USL nu s-au înţeles asupra organigramei Cabinetului.

Probleme pe pieţele financiare

Crearea noului organism vine după ce mai multe scandaluri  au izbucnit recent în sectorul financiar. Dacă la finele anului trecut capul de afiş l-a ţinut povestea companiei de brokeraj Harinvest, începutul noului an a adus în atenţie situaţia companiilor Carpatica Asig şi Astra Asigurări. Procurorii DNA suspectează că o ordonanţă de urgenţă privind însăşi structura ASF a fost iniţiată pentru a favoriza situaţia Carpatica Asig. 

De asemenea, Mediafax scria recent despre un raport al ASF în care s-ar fi menţionat că Astra Asigurări a subestimat în mod voit daunele pe care ar putea să le plătească, astfel că rezervele constituite au fost cu 40% mai mici decât era necesar,respectiv cu 100 milioane lei. Joia trecută, un service din Timişoara a cerut la ASF falimentul Astra Asigurări.

Mai puteţi citi:

Un service auto din Timişoara a cerut la ASF falimentul Astra Asigurări

Paint System Service SRL, un service auto din Timişoara, a cerut falimentul Astra Asigurări, cel mai mare asigurator din România, pentru o sumă de 65.643 de lei, solicitarea fiind înregistrată la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Ponta susţine că OU privind ASF a fost "solicitată în mod expres" de CE şi FMI. Ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul a redus numărul membrilor board-ului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi a impus o serie de criterii profesionale a fost negociată şi solicitată în mod expres de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, susţine premierul Victor Ponta.

Ilie Carabulea, înapoi după gratii. Povestea primei condamnări o omului de afaceri şi cum a fost eliberat după doar câteva luni. Ilie Carabulea a fost arestat preventiv pentru 29 de zile, în dosarul Carpatica.Omul de afaceri ajunge din nou în spatele gratiilor, de unde a ieşit pe 1 octombrie 2012.

UPDATE Ilie Carabulea şi Marian Mîrzac au fost arestaţi preventiv. Daniel Tudor, fostul şef al CSA, cercetat şi el în dosarul „Carpatica“. Omul de afaceri Ilie Carabulea, proprietarul Carpatica Asig, a fost dus miercuri în faţa magistraţilor Tribunalului Bucureşti, instituţie care a luat decizia arestării sale preventive, după ce a fost reţinut marţi seară de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), fiind acuzat de dare de mită, cumpărare de influenţă, instigare la fals şi uz de fals.

Cine sunt „greii“ reţelei Carabulea, implicaţi în dosarul de corupţie deschis de DNA. Procurorii DNA au făcut marţi 17 percheziţii în Bucureşti şi Sibiu, într-un dosar în care sunt suspectate 11 persoane de fapte de corupţie, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, luare sau dare de mită, trafic sau cumpărare de influenţă, abuz în serviciu şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. „Adevărul“ vă prezintă cine sunt „greii“ lotului Carabulea, care au pus la cale „o numire cu cântec“ la şefia Carpatica Asig.

STENOGRAME Omul de afaceri Ilie Carabulea, ridicat de procurorii DNA într-un dosar de corupţie. În dosar este cercetată şi soţia lui Daniel Chiţoiu. Procurorii anticorupţie fac, marţi, 17 percheziţii în Bucureşti şi Sibiu, fiind vizate mai multe persoane suspectate de dare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu, fals şi instigare la fals. În timpul acţiunii, omul de afaceri Ilie Carabulea a fost ridicat de procurorii anticorupţie. Acesta va fi şi dus la sediul DNA din Capitală pentru a fi audiat. În acelaşi dosar este urmărită penal şi soţia ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu.

Gigi Becali şi Ilie Carabulea, patronul Carpatica, implicaţi într-o inginerie bancară ce le-ar putea aduce noi dosare penale. Cotidianul local „Ziarul de Iaşi“ a publicat o investigaţie conform căreia Gigi Becali şi proprietarul Băncii Carpatica, omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, ar fi fost implicaţi în acodarea unui credit de 50 de miliarde de lei vechi către Avicola SA Iaşi prin încălcarea unor norme bancare şi legale. Ar fi fost implicat şi un fost inspector de la BNR, actual director la ANP.

Bogaţi, celebri şi penali. Topul milionarilor români certaţi cu legea. Ce au în comun Gigi Becali, Nelu Iordache, Ilie Carabulea, Cornel Penescu sau Sorin-Ovidiu Vântu? Pe lângă banii din conturi, toţi au la activ câte o condamnare definitivă.