România trăieşte pe propriile picioare

Ne aflăm într-o dilemă macro. Mai mult cu mai puţin sau mai puţin cu mai mult? Aş alege calea de mijloc. Unii o numesc guvernare responsabilă, pentru că a reuşit o combinaţie decentă între consolidare fiscală, dreptate socială şi stimularea sectorului privat.

Ne aflam intr-o dilema macro. Mai mult cu mai putin sau mai putin cu mai mult? As alege calea de mijloc. Unii o numesc guvernare responsabila, pentru ca a reusit o combinatie decenta intre consolidare fiscala, dreptate sociala si stimularea sectorului privat.

A reintregit salarii, a marit pensii, a alocat mai mult pentru educatie, sanatate si armata dar in acelasi timp a redus a platit arierate, a redus risipa cheltuielilor publice si a stimulat sectorul privat prin reducerea TVA la paine, scutirea de impozit pe profitul reinvestit si reducerea CAS cu 5 puncte procentuale.

Altii o numesc guvernare ciudata. Stanga la putere cu deficite atat de mici, cu investitii publice sub cele estimate in proiectia de buget? Guvern de stanga care sa tina cu dintii de deficitul bugetar si datoria publica? Care sa nu promoveze politicile keynesiene de stimulare puternica a investitiilor publice?

Doar aparent este o dilema. Spre uimirea multora, Romania isi permite azi sa duca cresterea economica in buzunarele populatiei fara a fi acuzata de populism. In acelasi timp, macroeconomistii  si antreprenorii ar trebui sa fie optimisti in aceste zile. Privind executia bugetara la 8 luni, observam ca traim primul an postcriza in care Romania sta bine pe propriile picioare, avand un sold bugetar primar care se apropie de 1% din PIB (in anii anteriori procesul a existat dar a fost marginal).

Invocata lipsa a proiectelor nu exista. Dinamica negativa a cheltuielilor de capital are cateva cauze unele structurale, altele temporare. Structural, incepe sa se vada prioritizarea investitiilor publice. Statul nu mai da bani pentru investitii cu efecte de multiplicare scazute in economie, nu mai baga bani in gaurile negre. Temporar, reducerea cheltuielilor de capital apare din cauza autoprotectiei functionarilor in fata unor eventuale riscuri juridice si din cauza legislatiei privind contestarea abuziva a celor ce castiga licitatiile publice.

Efectele rationalizarii cheltuielilor publice si cresterii incasarilor bugetare se vad. La 8 luni, deficitul bugetar de 0,24% din PIB reflecta un  sold bugetar primar (soldul bugetar fara platile de dobanzi) de aproape 1% din PIB tradus prin a trai pe propriile picioare versus stimularea puternica a economiei prin cresterea deficitului bugetar. 

Efectele pozitive se vor vedea pe termen mediu. O economie cu surplus bugetar primar va înregistra o reducere a datoriei publice si a costurilor asociate acesteia. O economie cu surplus bugetar primar va fi capabilă să se autofinanţeze şi nu va mai avea nevoie de ajutor extern.

Romania demonstreaza ca poate trai fara probleme pe propriile picioare. În primele 8 luni din 2014 Veniturile bugetare totale au fost de 20,65% din PIB, iar cheltuielile bugetare primare de 19,67% din PIB. Astfel, în primele 8 luni din 2014 România a înregistrat surplus bugetar primar  de 1% din PIB (cea mai bună performanţă bugetară din ultimii 8 ani). Dacă datoria publică nu s-ar fi majorat de 2.6 ori in perioada 2008-2011, cheltuielile Guvernului cu dobânzile ar fi fost mai mici, iar România ar fi înregistrat un surplus al bugetului general consolidat. Prin urmare, deficitul bugetar total de 0,24% din PIB a fost generat de cheltuielile cu dobânzile. În 2014 finanţarea datoriei publice s-a realizat la cea mai redusă rată medie a dobânzii din ultimii 24 de ani – 4,81%. În 2009 Guvernul s-a împrumutat la 11,1%, iar în 2010 la 6,75%. În 2015, rata medie a dobânzii va fi de 4,68% (Comisia Europeană, baza de date AMECO). Rezultă că a crescut gradul de încredere al pieţelor financiare în privinţa capacităţii Guvernului de a-şi plăti datoriile. Prima de risc asociată României s-a redus la un nivel minim al ultimilor 7 ani – 1,45 puncte procentuale (29 septembrie 2014).