Renaşterea industrială a României

România poate deveni hub tehnologic şi industrial în regiune până în 2016. Analiza arată viziunea de strategie industrială, ce am reuşit până acum şi ce mai avem de făcut pentru acest sector. România performează puternic în domeniul industrial, având cele mai bune rezultate din ultimii ani. Tendinţa de Renaştere industrială în România este evidentă.

Primul plan Comisia Europeana – Europa nu poate prospera fara o industrie puternica

Comisia Europeana comunica in septembrie 2013 - Economia Europei nu va putea prospera fără o bază industrială puternică. Nimic mai adevarat. Sunt numeroase studii care arata ca tarile care au avut o baza industriala puternica (sunt arhicunoscute exemplele Germaniei si Poloniei, dar mai sunt si altele) au rezistat mult mai bine in fata socurilor generate de criza inceputa in 2007-2008. Cadere mai mica a PIB potential, minus mai mic la locurile de munca, reducere mai mica a exporturilor s.a.

Tot Comisia Europeana publica in septembrie anul trecut raportul Competitiveness report 2013: no growth and jobs without industry. Se poate observa cum Romania se afla pe primul loc in randul tarilor europene, in functie de gradul de recuperare a valorii adaugate pierdute in timpul crizei. De fapt Romania a depasit cu mult nivelul din 2008.  

Al doilea plan Viziunea PM Ponta – Romania, hub tehnologic si industrial pana in 2016

In 2012, cand lucram la fundamentarea programului de Guvernare viitorul PM Victor Ponta a cerut strategie industriala. M-a intrebat cum raspundem la dezvoltarea polarizata din punct de vedere industrial, ce sectoare strategice sustinem si de ce, ce masuri putem lua sub restrictiile legislatiei europene privind ajutorul de stat si cum putem atrage investitii consistente in sectoarele industriale cu valoare adaugata mare. Ca noi toti, era ingrijorat ca exportam produse slab prelucrate, ca Romania nu prea conta in lanturile de valoare adaugata la nivel european si ca Romania nu are o strategie industriala. A cerut un obiectiv ambitios, parte a proiectului de tara – cum putem face ca Romania sa devina hub tehnologic si industrial in regiune pana in 2016?

Am pus obiectivul in Programul de Guvernare propus de PSD. Multi au strambat din nas, bombanind ca iar punem tinte mult prea „tari”. Am raspuns ca obiectivul este fezabil sub cateva conditii complementare de prins in viziune:     1. abordare policentrica – dezvoltarea spatiala concentrata pe poli de competitivitate (da, multumiri pentru studiul publicat in ultimul numar al Foreign Policy – Remodelarea geografiei economice a Romaniei, autori Sebastian Burduja si Marcel Ionescu, o analiza care arata dezvoltarea polarizata si necesitatea conectarii politicii industriale cu cea regionala in Romania si multumiri ZF pentru analiza care arata necesitatea unei politici industriale active ca raspuns la dezvoltarea economica total inegala); 2. Dezvoltarea clusterelor de competitivitate; 3. Crearea Consiliului de Programare Economica Orientativa; 4. O noua strategie de Reindustrializare a Romaniei; 4. Parteneriat strategic cu marii producatori industriali din Romania; 5. Dezvoltarea parcurilor tehnologice si industriale; 6. Intensificarea schemelor de ajutor de stat pentru stimularea industriei; 7. Un pret competitiv pentru sustinerea marilor producatori industriali, in interiorul constrangerilor legislatiei europene.

Al treilea plan Ce am reusit pana acum si unde suntem corigenti. Cum merge industria

Am reusit sa intensificam ajutoarele de stat pentru stimularea industriei - anul trecut am acordat 215 milioane euro ajutoare de stat ptr industrie iar anul acesta 120 milioane euro vor fi acordate ca ajutoare pentru consolidarea productiei industriale. Schema de minimis pentru IMM uri poate atinge garantii de pana la 4 miliarde Ron. Saptamana trecuta s-a adoptat reglementarea privind schema de sprijin a pretului la energie pentru marii consumatori industriali, conform cu reglementarile europene. Am stimulat acordarea de facilitati pentru dezvoltarea policentrica si consolidarea clusterelor de competitivitate. Astazi Romania are 15 poli de dezvoltare urbana, 8 poli de crestere, 50 de parcuri industriale si tehnologice, 40 poli de competitivitate (retele de clustere; clustere cu vocatie nationala si internationala) si clustere in IT si comunicatii, auto, electronica, energie regenerabila, textile, elecrotehnica, turism, industrie alimentara, mobila, aviatie, industrii creative, sisteme de automatizari etc. Am oferit facilitati programatorilor. A fost deblocat Programul Cresterea Competitivitatii Economice, de mare ajutor in finantarea dezvoltarii sectorului industrial competitiv. Fata de mai 2012 s-au atras fonduri europene prin acest program de 760 milioane euro (rata absorbtiei pe POS CCE a crescut de la 7% in mai 2012 la 36% in feb 2014).

Intr-adevar, anii 2012-2013 sunt ani buni pentru industria romaneasca. Rate de crestere a productiei industriale de 9% inseamna nu numai un proces de catching up rapid dar si o contributie insemnata la cresterea economica si la crearea de locuri de munca stabile. Trei sferturi din cresterea economica de anul trecut a venit din industrie.

Primul trimestru din acest an confirma dinamica pozitiva. Comunicatele INS de zilele acestea sunt tot atatea argumente: In perioada 1.I- 28.II.2014, comparativ cu perioada 1.I-28.II.2013, producţia industrială a crescut ca serie brută cu 9,4%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 10,0%. In luna februarie 2014, comenzile noi din industrie au crescut fata de aceeasi perioada din anul precedent cu 20,4% iar cifra de afaceri din industrie, în perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2014, a crescut pe ansamblu cu 11,5%, datorită majorării afacerilor din industria prelucrătoare cu 12,2%, potrivit datelor transmise de Institutul Naţional de Statistică (INS). Ponderea industriei in Valoarea adaugata bruta a ajuns la 31%, cel mai ridicat nivel din ultimii ani.

Dar vestea si mai buna este ca a crescut aportul industriilor inovative adica high tech (electronica, informatica si tehnologia comunicatiilor, biotehnologia şi echipamentele de masurare) şi medium tech autovehicule si echipamente (detalii despre transformarile structurale si calitative ale industriei puteti citi in prezentarea Romania – 14 ani de transformari economice, Nicolae Chirca BNR). Acestea contribuie cu 26% din valoarea adaugata din total industrie, angajează peste 25% din total salariati din sectorul industrial, aportează 84% din totalul cheltuielilor cu cercetare dezvoltare inovare din industrie şi, nu lipsit de importanţă, aduce valoare adăugată care reprezintă 8% din PIB ul anual al Romaniei. Despre modul in care industria din Romania se cladeste pe o structura mai competitiva, mai mult bazata pe tehnologie si mai putin energofaga puteti citi in studiul Mozaicul modificarilor structurale – cateva piese, Elena Iorga, BNR).

Este evident ca mai avem de lucru. Planul National de Investitii Strategice si Creare de Locuri de Munca trebuie completat cu o Strategie de Reindustrializare a Romaniei. Operationalizarea Strategiei se va putea face doar prin Crearea Consiliului de Programare Economica Orientativa, asa cum exista in tarile dezvoltate, organism care va confirma/suplimenta direcţiile strategice de dezvoltare ale României deja definite in Plan. CPEO va întocmi o strategie de dezvoltare sectorială, pe baza analizelor efectuate de institutele de cercetare din domeniu, cu privire la avantajele competitive de care dispune economia românească. Prin pârghiile de care dispune, guvernul va antrena agenţii economici privaţi să participe la acest nou model de dezvoltare. Statul va face investiţii masive care să antreneze economia. Se vor acorda garanţii de stat şi facilităţi fiscale pentru investiţii în infrastructura, cercetare dezvoltare, capital uman, energie regenerabilă, IT, agricultură ecologică şi alte domenii de vârf. Subvenţiile şi ajutoarele de stat vor fi condiţionate şi vor fi acordate cu prioritate sectoarelor cu potenţial puternic competitiv, stabilite prin analizele CPEO. CPEO va monitoriza semestrial eficienta investirii acestor fonduri publice catre directiile strategice stabilite pe baza sistemului de indicatori structurali ai UE. Toate aceste modificari de arhitectura institutionala trebuie finalizate cel tarziu pana la sfarsitul acestui an.

Abia apoi vom putea trece la alte doua obiective al Proiectului de Tara - aderarea la Zona Euro si trecerea Romaniei de la stadiul de dezvoltare bazat pe eficienţă către stadiul de dezvoltare bazat pe inovatie.