Războiul Codului Fiscal. Argumentele economiştilor: putem să reducem taxele, dar nu pe toate deodată

Scopurile politice ascunse din spatele Războiului pe Codul Fiscal

Relaxarea fiscală este dorită şi de populaţie, şi de oamenii de afaceri, însă o scădere a mai multor categorii de impozite simultan cu creşterea unor cheltuieli deja promise poate dezechilibra bugetul, avertizează analiştii

O scădere a veniturilor concomitentă cu o creştere a cheltuielilor este un şoc pentru orice fel de buget (de familie sau de companie), dar în cazul bugetului de stat - unde scăderea veniturilor şi creşterea cheltuielilor se anunţă ca fiind de ordinul miliardelor de lei - impactul este cu atât mai puternic.

Acesta ar fi, în esenţă, argumentul oficialilor de la Palatul Cotroceni, dar şi al economiştilor care susţin măsura de retrimitere la Parlament a noului Cod Fiscal, întreprinsă la sfârşitul săptămânii trecute de preşedintele României, Klaus Iohannis.

Cu toţii sunt de acord - şi chiar insistă - că scăderea taxelor este necesară şi benefică pentru români (populaţie şi firme), dar nu sunt suficient de lămuriţi cum va fi contrabalansată o scădere atât de amplă a veniturilor la buget, preconizată în actuala formulă a viitorului Cod Fiscal.

Asta pentru că nici Guvernul, în calitate de iniţiator, nu a explicat cum se va păstra echilibrul bugetar după scăderea taxelor; ba, mai mult, Guvernul a promis diverse măsuri ce presupun cheltuieli suplimentare (cum ar fi creşterea salariilor la bugetari şi demnitari), adâncind şi mai mult controversele pe tema echilibrului bugetar.

Practic, prin neexplicarea modului în care va fi compensată scăderea veniturilor şi prin anunţarea de cheltuieli în plus, Guvernul n-a făcut altceva decât să le dea apă la moară celor care critică măsurile de relaxare prevăzute în proiectul Codului Fiscal.

Rezultatul: Comisia Europeană ne avertizează că acordul de asistenţă financiară este „deraiat“, economiştii din ţară şi din străinătate nu au argumente pentru a justifica o relaxare atât de abruptă şi, în consecinţă, preşedintele României se vede nevoit să retrimită Codul în Parlament.

Cosmin Marinescu: „Problema este punerea laolaltă“

Consilierul prezidenţial pe probleme economice Cosmin Marinescu a declarat că noul Cod Fiscal ar fi avut implicaţii semnificative asupra bugetului pe anul 2016 şi a precizat că Executivul nu a prezentat un plan de reducere a cheltuielilor, care să garanteze că relaxarea fiscală ar fi una sănătoasă.

Cosmin Marinescu a motivat decizia preşedintelui de a respinge noul Cod Fiscal prin faptul că actul normativ ar fi generat un deficit brut estimat la circa 2,9% din PIB, adică circa 21,4 miliarde de lei.

„Măsura de reducere a TVA este, bineînţeles, una dezirabilă, necesară. Problema este tocmai punerea ei laolaltă cu toate celelalte măsuri, în acelaşi moment.
Uneori, această abordare de tip all-inclusive îşi anihilează, paradoxal, propriile şanse de reuşită.
Pe de altă parte, trebuie subliniat faptul că introducerea cotei reduse de TVA pentru alimente este o măsură bună, cu efecte benefice, inclusiv în planul reducerii evaziunii fiscale“, a explicat Cosmin Marinescu.

„Am luat în considerare şi efectele bugetare pozitive ale relaxării fiscale, adică aşa-numitele efectele de runda a doua, care au fost estimate de Ministerul Finanţelor – mai mult sau mai puţin optimist, încă nu ştim asta – la circa 0,6% din PIB, adică circa 4,5 miliarde de lei.
În continuare, am luat în considerare şi creşterile certe şi recente ale unor cheltuieli deja aprobate prin acte normative, care vor induce asupra bugetului pentru 2016 o cheltuială suplimentară de circa 0,2% din PIB.
Astfel, dacă tragem linie, ajungem la un deficit bugetar final de circa 2,5% din PIB, fapt ce arată o abatere semnificativă de la angajamentele bugetare asumate, care se cifrează la 1,2% pentru 2016.
Aceasta indică în mod clar o anumită imprudenţă fiscală“, a precizat consilierul prezidenţial.

Ionuţ Dumitru „Să ne uităm şi la cheltuieli, şi la venituri“

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, apreciază că relaxarea fiscală „este bună, nimeni nu poate nega asta, însă trebuie să vedem dacă putem face acest lucru în condiţiile bugetare pe care le avem“.

„Dacă facem un sondaj acum, o să vedem că toată lumea vrea relaxare fiscală.
Dar dacă ne uităm doar la partea de venituri bugetare facem o mare greşeală pentru că trebuie să ne uităm şi la partea de cheltuieli bugetare. Se intenţionează o reducere foarte agresivă a TVA.
Celelalte măsuri eu spun că sunt bune, cum ar fi eliminarea taxei pe stâlp, şi care a fost un non-sens economic încă de la început, eliminarea accizei suplimentare la carburanţi, de asemenea nu am văzut nicio infrastructură creată din acea taxă, deşi asta a fost intenţia“, a spus Ionuţ Dumitru.

El a mai arătat că „noi reducem foarte agresiv TVA, iar această reducere nu este de 5 puncte procentuale, ci mult mai mare, deoarece cota redusă s-a extins la foarte multe produse, astfel încât cota medie de TVA scade, în momentul de faţă, undeva în zona de 15%”.

„Înainte de scădere aveam la o cotă standard de 24% o cotă efectivă pe coşul de consum de 22 şi ceva la sută.
De la 22 şi ceva la sută ne ducem la 14 şi ceva, deci sunt opt puncte procentuale reducere de TVA.
Arătaţi-mi o ţară în lumea aceasta care a mai făcut o reducere de opt puncte procentuale de TVA atât de repede fără să aibă probleme“, a explicat şeful Consiliului Fiscal.

Adrian Vasilescu: „Codul antrenează deviaţii permanente

„Răspunsurile Consiliului Fiscal sunt foarte categorice faţă de Codul Fiscal.
Acesta antrenează deviaţii permanente şi de proporţii de la obiectivele ce decurg din tratatele europene, cât şi din legislaţia naţională.
Eu cred că, din moment ce preşedintele nu a promulgat Codul Fiscal, acesta se întoarce la Parlament şi Parlamentul trebuie să stabilească paşii care trebuie urmaţi de aici încolo.
Cred că unul dintre paşii de urmat este şi ascultarea cu atenţie a Consiliului Fiscal“, a spus, la rândul său, Adrian Vasilescu, consilier de strategie în cadrul Băncii Naţionale.


Noul Cod Fiscal, principalele măsuri

Noul Cod Fiscal prevede în primul rând reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 19%, începând din data de 1 ianuarie 2016. Iniţial, Guvernul a propus scăderea TVA la 20% începând de anul viitor şi la 18% din 2018.

De asemenea, potrivit noului Cod Fiscal, impozitul pe construcţii speciale va fi eliminat din 2016, iar cota unică de impozitare este prevăzută să scadă de la 16% la 14% de la 1 ianuarie 2019.

Alte modificări vor fi aplicate în sectorul microîntreprinderilor, unde cota de impozitare pentru microîntreprinderile fără salariaţi va fi de 3% din venituri plus 1.530 de lei pentru fiecare trimestru pentru care se datorează impozit.

Cotele de impozitare vor fi de 1% pentru microîntreprinderile care au peste doi salariaţi, inclusiv, de 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat şi de 3% pentru microîntreprinderile care se află în anumite situaţii înscrise în registrul comerţului — dizolvare urmată de lichidare, inactivitate temporară, declarare pe proprie răspundere a nedesfăşurării de activităţi la sediul social/sediile secundare.

Contribuţiile de asigurări sociale la angajat urmează să se reducă de la 10,5% la 7,5%, de la 1 ianuarie 2018, iar cele datorate de angajator de la 15,8% la 13,5%.

citeste totul despre: