Noul Cod Fiscal are aviz negativ de la Consiliul Fiscal: reducerea taxelor este „nesustenabilă“. Ponta: Consiliul a susţinut politica economică a lui Băsescu

Consiliul Fiscal consideră că iniţiativa Guvernului de a rescrie Codul Fiscal este „justificată şi binevenită“, date fiind modificările foarte numeroase pe care acest document le-a suferit de-a lungul anilor, însă consideră drept „nesustenabile“ reducerile ample la nivelul taxelor şi impozitelor pe care aceasta le prevede.

UPDATE  Ponta: Consiliul Fiscal ne-a dat mereu avize negative, a susţinut politica lui Băsescu şi Boc

Consiliul Fiscal a acordat mereu avize negative actualului guvern, deoarece a fost înfiinţat în 2010 de preşedintele şi premierul de atunci, Traian Băsescu şi Emil Boc, şi gândeşte economia în parametrii construiţi de aceştia, a afirmat premierul Victor Ponta.

"Consiliul Fiscal întotdeauna dă avize negative de când suntem noi. Ei sunt din 2010, au susţinut politica economică a lui Băsescu şi Boc, au o altă gândire, ce să facem. Din câte ştiu eu, au dat aviz negativ şi când am redus TVA la pâine, şi când am redus CAS. Dacă ei gândesc economia aşa cum au făcut-o Boc şi Băsescu, e normal să nu ne întâlnim pe aceeaşi....ne respectăm şi cu asta basta", a spus Ponta.

La remarca presei că şi Fondul Monetar Internaţional a transmis consideraţii negatie la adresa noului Cod Fiscal, premierul a răspuns că România este condusă de Guvern iar el, ca prim-ministru, îşi asumă responsabilităţi.

"Discutăm şi cu FMI, cu toată lumea, dar, dacă vreţi, atunci îi chem pe cei de la FMI şi vă conduc ei. Aşa a zis FMI şi cu CAS, să nu reducem, dar a fost bine, şi cu TVA la pâine", a afirmat Ponta.

Potrivit Consiliului Fiscal (CF), câştigurile de eficienţă în colectarea taxelor şi a impozitelor şi în cheltuirea banului public constituie o sursă validă de spaţiu fiscal, însă acesta trebuie să fie folosit în mod prudent şi gradual, fără a pune în pericol echilibrele macroeconomice a căror prezervare reprezintă un ingredient esenţial al unui proces sustenabil de convergenţă reală.

Posibile deviaţii de la ţintele bugetare

Având în vedere „probabilitatea extrem de ridicată ca implementarea prevederilor proiectului revizuirii Codului Fiscal să conducă la deviaţii de proporţii de la ţintele bugetare pe termen mediu“, Consiliul fiscal avizează negativ propunerea legislativă.

Potrivit estimărilor Consiliului fiscal, proiectul de modificare a Codului fiscal în forma sa actuală implică un „risc extrem de deteriorare permanentă şi de proporţii a poziţiei finanţelor publice ale României“.

Estimările Consiliului fiscal indică deficite efective superioare nivelului de referinţă de 3% din PIB pentru deficitul efectiv în intervalul 2016-2019, iar evoluţiile estimate la nivelul soldului bugetar structural sugerează reversarea progreselor realizate până în prezent în ceea ce priveşte consolidarea fiscală, la finele anului 2019 deficitul structural revenind la un nivel apropiat cu cel consemnat în anul 2010.

Asemenea evoluţii sunt în flagrantă contradicţie cu principiile şi regulile fiscale instituite de Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare (LRFB), precum şi cu tratatele de guvernanţă fiscală la nivel european al căror semnatar România este.

Mai mult, estimările prezentate de către Consiliul Fiscal nu iau în considerare o serie de factori cu potenţial impact semnificativ în sensul unei majorări a deficitelor efective înregistrate:
- Acordul politic recent de a majora cheltuielile de apărare până la un nivel de 2% din PIB pentru o perioadă de cel puţin 10 ani începând cu anul 2017 (de la un nivel de circa 0,8% la finele anului 2013);
- Reacţia potenţială a pieţelor financiare la o deteriorare permanentă de proporţii a poziţiei structurale a finanţelor publice ale României.

Atenţie la evaluările agenţiilor de rating!

În ceea ce priveşte acest din urmă aspect, CF arată că agenţiile de rating accentuează în comunicatele lor recente faptul că evaluările sunt condiţionate de prezervarea progreselor în ceea ce priveşte poziţia structurală a finanţelor publice.

„De altfel, experienţa recentă a Bulgariei indică probabilitatea semnificativă a apariţiei unor salturi în prima de risc de ţară, ce implică creşterea costurilor de finanţare atât pentru stat, cât şi pentru sectorul privat: lărgirea considerabilă a deficitului la finele anului 2014 (de la 1,2% în 2013 la 3,4% din PIB în 2014, potrivit estimărilor Comisiei Europene) a generat un salt de circa 100 de puncte de bază al primei de risc aplicabile statului vecin, iar aceasta continuă să se menţină semnificativ deasupra celei a României“.

Notă: Cel mai recente comunicate ale Fitch, Standard & Poor’s şi Moody’s menţionează în mod explicit printre factorii care ar putea determina o revizuire negativă a rating-ului României o relaxare fiscală de proporţii care să afecteze stabilitatea finanţelor publice.

Deficite excesive în următorii ani

În plus, este imposibil de conciliat o asemenea evoluţie proiectată a poziţiei finanţelor publice cu obiectivul anunţat de către Guvern de adoptare a euro în anul 2019, în condiţiile în care estimările Consiliului Fiscal indică existenţa unui deficit excesiv pentru anii următori în situaţia aplicării noului Cod Fiscal.

În opinia CF, este discutabilă oportunitatea unei relaxări fiscale de asemenea proporţii în condiţiile în care poziţia ciclică a economiei este estimată de către Comisia Europeană a se situa aproape la echilibru (output gap apropiat de 0) în anul 2016.

Accelerăm din nou în faza de expansiune

„România riscă să intre din nou în capcana unei politici fiscale pro-ciclice, apăsând pe acceleraţie în faza de expansiune a ciclului economic şi riscând să fie constrânsă să implementeze măsuri de ajustare structurală într-o inevitabilă fază viitoare de recesiune“, avertizează CF.

„Există o cvasi-unanimitate în literatura recentă de specialitate în a identifica niveluri semnificativ mai ridicate ale multiplicatorilor fiscali în perioada de recesiune şi valori reduse în perioada de expansiune, ceea ce înseamnă că beneficiile în materie de creştere economică suplimentară pe termen scurt ca urmare a unei relaxări fiscale pro-ciclice sunt depăşite de costurile pe care o inevitabilă consolidare fiscală le-ar putea genera în faza descendentă a ciclului economic, cum de altfel experienţa României din ultimii 10 ani o demonstrează din plin“, conchide CF.