PREVIZIUNI 2015, anul benzinei de 5 lei pe litru

Benzina Standard 95 se vinde în staţiile de alimentare din România cu 5,2-5,5 lei pe litru  FOTO Marian Iliescu

Preţul ţiţeiului s-a înjumătăţit anul trecut pe bursele mondiale de mărfuri, ceea ce a atras ieftinirea carburanţilor şi pe piaţa românească până la 5-5,3 lei pe litru. Analiştii previzionează că preţurile se vor menţine la un nivel scăzut şi în 2015.

Anul 2015 se prefigurează a fi cel al carburanţilor ieftini, după ce preţul ţiţeiului a scăzut puternic în ultimele luni, ceea ce a antrenat reducerea preţurilor la combustibili şi pe piaţa locală, de la un nivel maxim de 7 lei pe litru în luna aprilie, după introducerea accizei suplimentare de 7 eurocenţi, până aproape de 5 lei la sfârşitul lui 2014.

„Aurul negru“ a consemnat un declin de 49% în 2014, cel mai amplu de la criza financiară din 2008. Dacă la începutul anului 2014, petrolul se tranzacţiona la 110-115 dolari pe baril, la sfârşitul lunii decembrie se consemna un nivel de 52,93 de dolari pe aceeaşi cantitate în cadrul tranzacţiilor de pe bursa de la New York şi la 55 de dolari pe bursa de Londra. 

Mai mult, o serie de experţi estimează scăderi accentuate şi pentru acest an. Darin Newsom, senior analist la Telvent DTN, spune că preţul barilului ar putea ajunge din nou la 30 de dolari, la fel ca în 2009, iar consumatorii ar beneficia din plin de preţul mai mic al combustibililor. La nivel macroeconomic, şi economia ar beneficia, practic, de un stimulent de creştere, datorită costurilor mai mici cu energia. 

Cum au evoluat preţurile anul trecut

Potrivit datelor Comisiei Europene, la începutul lunii ianuarie din 2014, un litru de benzină 95 costa, în medie, 5,604 lei în România, iar aceeaşi cantitate de motorină costa 5,872 lei. În aprilie 2014, preţul a urcat abrupt, la o medie de 6,248 lei pe litrul de benzină 95, în timp ce motorina costa 6,298 lei pe litru. Acest lucru a survenit după intrarea în vigoare a accizei de 7 eurocenţi pe litrul de carburant. Finalul lunii decembrie a prins România cu un preţ mediu la benzină de 5,298 lei pe litru şi de 5,502 lei pentru aceeaşi cantitate de motorină.

Astfel, benzina s-a ieftinit cu 15,2% faţă de preţul maxim, potrivit statisticilor oficiale, însă la o serie de benzinării independente reducerea a fost şi mai mare, cu aproape 20%, din cauză că preţurile variază puternic. În cazul motorinei, scăderea a fost mai mică pe medie, de doar 12,6%, dar, în realitate, la pompă, ajunge şi la 15-17%.

Scandalul accizei suplimentare

Scăderea preţurilor la carburanţi ar fi fost şi mai amplă dacă Executivul nu introducea, cu aplicare de la 1 aprilie, o acciză suplimentară de 7 eurocenţi pe fiecare litru de combustibil comercializat în România, ceea ce a făcut ca ţara noastră să aibă preţuri mai mari decât cele din Bulgaria sau Ungaria. Sortimentele scumpe au depăşit chiar şi pragul psihologic de 7 lei pe litru.

Introducerea accizei suplimentare era programată să intre în vigoare încă de la 1 ianuarie 2014, însă opoziţia fostului preşedinte Traian Băsescu, care a refuzat să semneze scrisoarea de intenţie agreată cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), a amânat momentul cu trei luni.

Atât premierul Victor Ponta, cât şi miniştrii Bugetului şi Transporturilor de atunci – Liviu Voinea şi Dan Şova – argumentau la acel moment că banii colectaţi se vor duce către construcţia de autostrăzi. Însă toate sumele colectate au fost virate către buget şi nu într-un fond special destinat infrastructurii, astfel că li s-a pierdut urma, fiind amestecaţi cu toate celelalte cheltuieli ale statului.

Introducerea accizei 7 eurocenţi a provocat un mare scandal în rândul transportatorilor, după ce aceştia au ameninţat cu greva. Noua taxă a provocat imediat o scădere a consumului de carburanţi şi, din cauza protestelor transportatorilor rutieri, Executivul a introdus posibilitatea ca aceştia să poată recupera de la stat patru cenţi din accize.

Schimbarea modului de calcul

Guvernul a apelat şi la un alt artificiu pentru a-şi creşte veniturile: accizele pentru 2014 nu au mai fost calculate la cursul anunţat de Banca Centrală Europeană (BCE) la 1 octombrie 2013, autorităţile schimbând modul de calcul. Astfel, a fost luat cursul din 2012, mult mai slab, care a fost apoi indexat cu rata inflaţiei, ceea ce a dus la un curs artificial de 4,7380 lei pe un euro, care nu a existat niciodată în realitate. 

Pentru 2015, însă, aplicarea acestei metode ar fi dus din nou la un curs mai mic, din moment ce leul s-a apreciat. Numai că Executivul, nemulţumit de propria metodă, a schimbat-o din nou. Astfel, fostul ministru de Finanţe Ioana Petrescu a anunţat transformarea de la euro la lei, dar a menţinut nivelul de acum un an. 

Războiul arabilor cu şisturile

Scăderea puternică a preţului petrolului de pe bursele internaţionale, de la 115 dolari pe baril la 55 de dolari, a survenit în contextul în care producătorii americani care extrag ţiţei din zăcăminte neconvenţionale şi-au crescut puternic producţia anul trecut. Acest lucru a determinat Organizaţia Statelor Producătoare şi Exportatoare de Petrol (OPEC) să recurgă în noiembrie la un „război al preţurilor“ pentru a scoate producători de petrol de şist de pe piaţă. Deşi o serie de state precum Venezuela, Iran şi Algeria au cerut reducerea producţiei, OPEC – care extrage 40% din producţia mondială – a refuzat acest lucru, din dorinţa Arabiei Saudite de a da o lovitură economică producătorilor care extrag petrol din zăcăminte neconvenţionale. Cuplată cu o serie de date economice proaste din Europa şi din China, informaţia a dus la o scădere accelerată a preţului ţiţeiului. Arabia Saudită a anunţat ulterior că nu va reduce producţia nici dacă barilul va scădea la 20 de dolari.

Mai puteţi citi:

[<a href="//storify.com/phradamon666/pre-carburan-i" target="_blank">View the story "preţ carburanţi" on Storify</a>]