Ordonanţa lăcomiei, mărul discordiei. Liderii români de business: Companiile româneşti vor fi cele mai afectate VIDEO

Antreprenori români membri ai Romanian Business Leaders (RBL)

Liderii din business văd ordonanţa lăcomiei ca pe un „măr al discordiei” cu care se confruntă atât mediul economic, cât şi mediul politic şi spun că taxele introduse vor afecta în principal afacerile româneşti, nu companiile străine „lacome”, pentru că acestea vor găsi întotdeauna modalităţi să se descurce.

Oamenii de afaceri români spun că în ultimii ani sunt foarte multe exemple de taxe introduse fără consultare, care au fost ulterior scoase pentru că şi guvernanţii şi-au dat seama de efectele lor negative. Ei dau drept exemple taxa pe stâlp, supraacciza la carburant şi split TVA.

Acum, astfel de taxe controversate au fost introduse prin ordonanţa lăcomiei. „Ordonanţa 114 este în prezent mărul discordiei cu care se confruntă atât mediul economic, cât şi mediul politic. OUG 114 afectează o paletă largă de sectoare: sectorul financiar-bancar, telecomunicaţii, energie, construcţii, infrastructură”, a declarat în cadrul unei conferinţe Dragoş Roşca, preşedintele Romanian Business Leaders, o asociaţie care reuneşte zeci de antreprenori români.

„Companiile româneşti vor fi cele mai afectate”

Dragoş Petrescu, vicepreşedinte Romanian Business Leaders, spune că deşi ordonanţa 114 a fost creată ca „o acţiune împotriva lăcomiei companiilor, cu predilecţie companii străine”, această proiectare este una falsă. „În realitate companiile româneşti vor fi cele mai afectate, antreprenorii şi activităţile vor fi cei mai afectaţi. Companiile străine vor găsi întotdeauna calea de a găsi resurse la nivel internaţional cu incidenţă locală, încât cumva ele vor supravieţui. Dar noi, antreprenorii şi companiile româneşti, IMM-urile, unde să mergem? Noi aici ne desfăşurăm activitatea, în România. Noi nu ne putem permite ca costurile noastre să crească, în aşa fel încât activitatea noastră să fie oprită”, spune Petrescu. 

Cresc costurile de finanţare

Dragoş Petrescu susţine că ordonanţa care se referă la bănci sau energie afectează întreg mediul de afaceri prin creşterea cheltuielilor de finanţare în mod direct, dar şi prin oprirea investiţiilor. „E o lipsă de predictibilitate, nu ştii ce fel de costuri vor veni, nu ştii cât te vor costa energia electrică sau gazele. Te pun în imposibilitatea de a te dezvolta şi îţi pun sub semnul întrebării continuarea activităţii”, explică el.

Sunt aşteptate creşteri de preţuri

Este posibil ca preţurile în sectoarele vizate de ordonanţa lăcomiei – bancar, energie, comunicaţii – să crească, urmare a noilor taxe introduse de Guvern, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Chiriţoiu a spus că acesta este principalul risc în acest an, dar instituţia monitorizează aceste pieţe pentru ca scumpirile să nu fie excesive. „Evident că, dacă cresc taxele, este foarte posibil ca ceva din creşterea de taxe să se reflecte în preţuri. În acelaşi timp, ce ne preocupă este să nu se reflecte excesiv, adică introducerea unor taxe să nu fie o ocazie pentru creşteri de preţuri cumva nejustificate”, a spus Chiriţoiu.

Şi Consiliul Fiscal susţine că măsurile fiscale din ordonanţă au impact negativ asupra economiei şi amplifică riscurile externe, urmând să crească şi costurile de finanţare pentru stat, din cauza taxei pe activele bancare.

Veştile privind îndulcirea taxei pe lăcomie ridică bursa 

Investitorii au reacţionat pozitiv după ce Darius Vâlcov a anunţat că există posibilitatea ca taxa pe lăcomie, aplicată băncilor, să fie îndulcită. Consilierul premierului a spus, în presa internaţională, că speră ca Guvernul să obţină o schimbare radicală a modului în care ROBOR este calculat sau chiar eliminarea acestui indice, pentru ca taxa bancară să devină inofensivă.

În urma anunţului său, atât luni, cât şi marţi, Bursa de Valori Bucureşti a închis „pe verde”, creşterile băncilor fiind printre cele mai mari. Luni, indicele principal al bursei a închis şedinţa de tranzacţionare de luni în creştere cu 3,75%, cel mai ridicat ritm din 2019, iar marţi aprecierea a continuat, cu un plus de 1,55%. Acţiunile Banca Transilvania şi BRD s-au apreciat cu câte 11% fiecare luni şi mai slab, marţi, cu 2,7%, respectiv 1,7%.