Impactul „ordonanţei lăcomiei“ în industria construcţiilor: Companiile vor avea costuri cu până la 28% mai mari

Companiile de construcţii cu un număr de angajaţi între 50-800 vor avea creşteri de costuri între 5-28% începând cu ianuarie 2019, în urma aplicării prevederilor ordonanţei 114, spun specialiştii.

Ordonanţa 114 impactează direct industria construcţiilor, aducând avantaje fiscale angajaţiilor, însă şi o creştere de costuri pentru angajatori. Compania Cromwell Evan Global, o firmă indepedentă ce oferă servicii de fiscalitate şi consultanţă în afaceri, a calculat un posibil impact asupra angajatorilor din industrie:

• Companiile cu un număr cuprins între 50 şi 800 de angajaţi, unde ponderea celor care primesc salariul de bază minim brut pe economie este de 40%, vor avea o creştere a costurilor începând cu 1 ianuarie 2019 cuprinsă între 5-7%.
• Companiile cu un număr cuprins între 50 şi 800 de angajaţi, unde ponderea celor care primesc salariul de bază minim brut pe economie este de 60%, vor avea o creştere a costurilor începând cu 1 ianuarie 2019 cuprinsă între 12-15%;
• Companiile cu un număr cuprins între 50 şi 800 de angajaţi, unde ponderea celor care primesc salariul de bază minim brut pe economie este de 80%, vor avea o creştere a costurilor începând cu 1 ianuarie 2019 cuprinsă între 24-28%.

Oana Motoi, Managing Partner Cromwell Evan Global, declară: „Ordonanţa 114 aduce beneficii fiscale angajaţilor, însă în ce măsură vor putea susţine angajatorii acelaşi număr de locuri de muncă pe care îl puteau susţine până la 31 decembrie 2018? Este măsura cu adevărat benefică economiei într-o industrie în care practica a arătat că profitabilitatea societăţilor este curpinsă între 5-10% din cifra de afaceri?”

Taxele plătibile statului, aferente contractelor de muncă ce urmează să intre sub incidenţa noii prevederi legislative se vor diminua cu un procentaj cuprins între 35 şi 50%. Însă aceste taxe sunt cu preponderenţă datorate de angajat, şi nu de angajator, potrivit specialiştilor.

În prezent, conformul Balanţei Forţei de Muncă publicată de Institutul Naţional de Statistică la 1 ianuarie 2018, România avea aproximativ 700.000 de muncitori care activează în industria construcţiilor, fie sub formă de contract individual de muncă, fie ca liber profesionişti. Dacă, teoretic, 300.000 dintre aceştia ar putea beneficia la data de 1 ianuarie 2019 de scutirile de la plata impozitului pe venitul din salarii de 10% şi restul beneficiilor aplicabile la contribuţiile medicale (scutire integrală de la plata contribuţiei) şi sociale (diminuarea acesteia de la 25% la 21.25%) şi ar fi plătiţi în baza unui contract individual de muncă cu salariul de bază minim brut pe economie:

-          va exista o creştere a puterii de consum de 212% în economie (aprox. 375.300.000 lei) aferent unui număr de 300.000 oameni dintr-un număr total de aprox 5.630.000 oameni care lucrau la data de 1 ianuarie 2018 (Balanţa Forţei de Muncă ocupată publicată de INS la 1 ianuarie 2018)

-          în schimb se va diminua suma încasată la bugetul de stat cu un procent de 22% (aprox. 55.092.000 lei) aferent unui număr de 300.000 de contracte de muncă.

Scopul enunţat al modificării legislative a fost acela de a atrage în ţară românii plecaţi la muncă în străinătate. Spre exemplu, dacă până în luna iunie 2019, încă 300.000 oameni vor decide să se întoarcă înapoi în România, impactul economic pentru primele şase luni ale anului, pentru eşantionul de 300.000 oameni menţionaţi mai sus, la care s-ar adăuga încă 300.000, ar fi după cum urmează:

-          va exista o creştere a puterii de consum de 425% în economie (calculată la iunie 2019 vs decembrie 2018, aprox. 1.084.050.000 lei) aferent unui număr de 600.000 oameni dintr-un număr total de approx 8.600.000 oameni care lucrau la data de 1 ianuarie 2018 (Balanţa Forţei de Muncă ocupată publicată de INS la 1 ianuarie 2018)

-          vor creşte sumele ce urmează a fi încasate la bugetul de stat cu un procent de 56% (aprox. 139.191.000 lei) aferent unui număr de 600.000 de contracte de muncă.

Ca şi răspuns la întrebarea în ce măsură este benefică noua măsură pentru angajatori, scenariul nu pare unul favorabil pentru aceştia, potrivit companiei Cromwell Evan Global. Fără a lua în calcul atragerea de forţă de muncă proaspătă din străinătate, care să poată să permită o creştere în numărul de proiecte pe care societăţile le pot derula, răspunsul nu se arată a fi unul favorabil în cazul companiilor ce se încadrează în condiţiile enunţate în prezentul articol. 

În cel mai bun scenariu, doar companiile cu un număr de angajaţi cuprins între 50 şi 800, unde ponderea celor care primesc salariul de bază minim brut pe economie este de 40% ar putea susţine creşterea de costuri generată de noile modificări legislative, însă cu profit zero. Practic, fără o creştere a veniturilor, pentru a supravieţui aceste companii se vor vedea în situaţia de a îşi restructura integral modelul de business (diminuare de costuri concomitent cu creşterea preturilor/tarifelor). 

În situaţia favorabilă în care să presupunem ca noul cadru legislativ va da rezultatele scontate şi va atrage parte din forţa de muncă plecată în străinătate, veniturile la bugetul de stat ar putea creşte prin acumularea de noi taxe şi impozite, iar impactul ar putea fi unul favorabil pentru economie, în funcţie de numărul de oameni atraşi. 

Însă, societăţile comerciale se vor afla tot în situaţia de a îşi reorganiza integral modelul de business deoarece o creştere a numărului de angajaţi nu poate fi susţinută fără o creştere a numărului de proiecte şi o ajustare corespunzătoare a preţurilor faţă de clienţi, conchid specialiştii.