FMI laudă în detaliu evoluţiile economiei româneşti

Mesajul FMI pentru România: Politicile actuale trebuie continuate şi în viitor!

Una din cele mai importante ştiri pentru România a venit miercuri de la Washington, unde în şedinţa Consiliului Director al Fondului Monetar Internaţional s-a decis aprobarea primei şi celei de-a doua evaluari a acordului preventiv încheiat anul trecut cu ţara noastră. Astfel, conducerea FMI a pus la dispoziţia autorităţilor române primele două tranşe prevăzute în înţelegerea dintre cele două părţi, adică o sumă totală de 436,3 milioane de euro.

În prezent România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeana, din care nu intenţioneaza însă să acceseze fonduri. Fiind în primul rând un acord de tip preventiv, scopul acestuia este de a proteja Romania de eventuale şocuri pe pieţele financiare, de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare şi de a sprijini în continuare ieşirea din criză a economiei româneşti.

Despre evoluţiile înregistrate de economia ţării noastre, prim-adjunctul directorului general al FMI, David Lipton a ţinut să declare că "România face progrese solide în cadrul acordului stand by preventiv. Creşterea economică a atins um maxim postcriză în 2013, deficitul de cont curent a fost redus semnificativ, iar inflaţia a încetinit la minime istorice.” Fiecare din aceste trei elemente amintite de oficialul Fondului reprezintă în esenţă un vot de încredere pe care FMI îl dă politicilor macroeconomice adoptate de executivul de la Bucureşti.

În primul rând prim-adjunctul directorului general al FMI a făcut referire la evoluţia pozitivă pe care economia românească a avut-o anul trecut per ansamblu, valoarea de 3,5% reprezentând cea mai mare creştere economică înregistrată în rândul statelor UE. Mai important este însă faptul că această evoluţie a PIB-ului nu s-a datorat segmentului speculativ din economie, ci producţiei agricole şi, mai ales, industriale. Creşterea sectorului industrial cu 2,3%, si majorarea volumului de activitate din acest domeniu cu 8,1% reprezintă poate cel mai bun argument în favoarea ideii că am avut o creştere economică sănătoasă.

Tot de creşterea economiei româneşti se leagă şi un alt element pentru care ţara noastră a fost lăudată de FMI. Producţia industrială a contribuit alături de agricultură la majorarea valorii exporturilor, deficitul balanţei comerciale reducându-se anul trecut faţă de 2012 cu 3,95 miliarde euro şi ajungând la 3,42 miliarde euro. Această evoluţie a avut un impact semnificativ asupra deficitului de cont curent, care în 2013 a scăzut cu 74% faţă de precedentele 12 luni, ajungând astfel la 1,5 miliarde de euro. Ajustarea sustenabilă a deficitului bugetar şi de cont curent reprezintă o veste bună tocmai datorită faptului că ea transmite un mesaj pozitiv în legătură cu perspectivele de dezvoltare pe care economia românească le are.

În fine, reprezentanţii FMI s-au arătat extrem de mulţumiţi şi de evoluţia inflaţiei din România, care la nivelul lunii februarie era de 0,3%, valoare ce constituie minimul absolut înregistrat de la Revoluţie şi până în prezent. Această veritabilă stabilizare a preţurilor s-a datorat atât celorlalte evoluţii economice pozitive cât şi anumitor măsuri luate de executiv. O mare parte din evoluţia inflaţiei este rezultatul deciziei de a scădea TVA-ul la pâine şi produse de panificaţie, măsură ce a avut implicaţii economice şi sociale pozitive.

Cu toate acestea, reprezentanţii FMI au ţinut să adauge că economia românească încă prezintă o serie de elemente de risc, mai ales în ceea ce priveşte sectorul financiar-bancar. Deşi aceste critici sunt justificate, trebuie avut în vedere că efectele politicilor guvernamentale în aceste sectoare se văd mai greu decât în ceea ce priveşte evoluţia altor indicatori macro-economici. Atât timp cât se vor continua politicile actualului guvern şi aceste sectoare vor începe să funcţioneze mai bine.

În prezent Guvernul, în parteneriat cu BNR, a demarat o politică agresivă de relansare a creditării, accentul fiind pus pe stimularea împrumuturilor bancare în lei pe o durată mai mare de timp decât creditele de consum. Ultimele raportări făcute de bănci arată o revenire a cererii de creditare, trend care dacă se va menţine va constitui ultimul element important în ceea ce priveşte depăşirea efectelor pe care criza economică globală le-a avut asupra economiei româneşti. De asemenea, începând cu luna iulie, executivul are în vedere demararea unui program de reeşalonare a creditelor ce prezintă riscul de a intra în incapacitate de plată, proiect convenit cu FMI şi gândit să reducă riscurile sistemice.

Astfel, poziţia oficială a FMI în ceea ce priveşte acordul cu ţara noastră reprezintă un vot de încredere extrem de important pentru politicile pe care de aproape doi ani guvernul Ponta le promovează şi implementează. Faptul că Fondul are încredere în executivul condus de Victor Ponta se vede cel mai bine în poziţia oficială a Consiliului Director exprimată miercuri. Astfel, ţara noastră va continua să beneficieze de plasa de siguranţă oferită de acordul preventiv cu instituţia internaţională de creditare, acord ce creşte stabilitatea economiei româneşti şi reprezintă un plus în ochii pieţelor externe.

Poziţia FMI reprezintă de asemenea şi o palmă indirectă dată preşedintelui Traian Băsescu, care de luni bune încearcă să acrediteze ideea că economia românească merge prost sub administrarea actualului executiv condus de premierul Ponta. Faptul că board-ul Fondului îl contrazice pe Traian Băsescu nu face decât să demonstreze încrederea pe care organismele internaţionale au căpătat-o în legătură cu seriozitatea şi compentenţa actualului guvern de la Bucureşti.

Spre deosebire de băncile private, FMI-ul reprezintă un creditor care nu este dispus să împrumute un anumit stat decât în condiţii extrem de clare în ceea ce priveşte principalii indici macroeconomici. Faptul că ţara noastră a trecut cu brio de primele două monitorizări constituie o veste bună în ceea ce priveşte perspectivele de dezvoltare pe care România le are şi un mesaj că politicile actualului guvern trebuie continuate şi în viitor.