Economia riscă să ajungă iar la supraîncălzire din cauza reducerii taxelor şi pomenilor electorale

Consumul creşte mult prea repede în România din cauza reducerii taxelor, ceea ce poate duce din nou la dezechilibre economice, atât din cauza creşterii puternice a importurilor, cât şi a problemelor bugetare pe care le generează.

Economia României riscă să ajungă din nou la dezechilibrele din 2008, în condiţiile în care reducerile masive de taxe ale Guvernului cresc puternic consumul, ceea ce face mai departe ca deficitul comercial să se accentueze puternic. Analiştii avertizează asupra cursului de schimb actual şi cer autorităţilor prudenţă.

Deficitul comercial al României a crescut puternic în primele nouă luni ale anului, ajungând la 5,5 miliarde de euro, în condiţiile în care exporturile s-au ridicat în perioada respectivă la 40,9 miliarde de euro, iar importurile s-au situat la 46,4 miliarde de euro, potrivit datelor prezentate luni de către Institutul Naţional de Statistică (INS). Spre comparaţie, în perioada ianuarie-septembrie 2014, importurile au totalizat 43,4 miliarde de euro, cu două miliarde de euro mai puţin decât acum. La acel moment, diferenţa dintre importuri şi exporturi era de 4,3 miliarde de euro, astfel că deficitul balanţei comerciale a crescut cu 28% într-un singur an.

Datele INS arată că deficitul comercial a accelerat puternic de la reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%, operată în luna iunie. Astfel, dacă în luna mai diferenţa între importuri şi exporturi era de 547 de milioane de euro, în iunie aceasta a crescut deja la 719 milioane de euro. În luna iulie deficitul comercial a scăzut la 641 de milioane de euro, în vreme ce în august a atins cel mai mare nivel din acest an: 856 de milioane de euro. Ulterior, în luna septembrie, diferenţialul s-a situat la 741 de milioane de euro.

Comerţul a crescut cel mai mult din UE

Creşterea consumului este oglindită şi într-un alt indicator: volumul comerţului cu amănuntul a crescut în România cu 12% în septembrie, comparativ cu perioada similară din 2014, cel mai semnificativ avans înregistrat în Uniunea Europeană, potrivit datelor prezentate vineri de către Eurostat, oficiul european de statistică. De asemenea, România a intrat din nou pe deficit alimentar, după ce anul trecut s-a consemnat excedent. În primele şapte luni ale anului, România a importat alimente în valoare de 3,13 miliarde de euro, în timp ce exporturile erau de 3,06 miliarde de euro, rezultând un deficit de 70 de milioane de euro.

Avertismentul lui Isărescu

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a avertizat luni, asupra pericolelor care pândesc economia. „Observăm o reducere extrem de rapidă a deficitului de cerere. La jumătatea anului viitor vom ajunge la un excedent de cerere, deviaţia PIB se va închide“, a declarat Isărescu. Acest lucru înseamnă că cererea creşte foarte puternic. Guvernatorul a îndemnat la prudenţă în sectorul bugetar, în special în privinţa creşterilor de salarii. „La sectorul bugetar, parcă trebuie mai multă atenţie“, a spus Isărescu, în contextul în care angajaţii din Educaţie vor beneficia de o majorare salarială de 25%, iar cei din Sănătate de 15%. Pe lângă aceştia, alte categorii de bugetari ar putea primi majorări substanţiale prin noua lege a salarizării.

Mai uşor cu pomenile în 2016

Profesorul de economie Mircea Coşea, spune că România politicienii ar trebui să se înveţe să nu mai ofere „pomeni electorale“ din bugetul statului. „Nu am foarte mare încredere în privinţa previziunilor foarte pozitive ale Guvernului Ponta. Anul 2016 este deja în ceaţă. Noul Guvern ar trebui să reevalueze ce a promis Ponta şi, în primul rând, mă gândesc la relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. Ar trebui amânate sau anulate unele măsuri. Este o chestiune problematică, ne aflăm între ciocanul promisiunilor şi nicovala rigorilor europene. Nu mă aştept ca politicul să facă ceva“, a mai spus Coşea.

El spune că în următoarele luni consumul va creşte şi mai mult în ţara noastră, datorită apropierii Sărbătorilor de Iarnă. Coşea nu vede o problemă privind suprîncălzirea economiei, deoarece „piaţa imobiliară abia acum se dezmorţeşte, nici achiziţiile de autoturisme nu cresc aşa puternic“. Acest lucru nu înseamnă, însă, că suntem scuţiti de probleme economice, mai spune el. „Cine va plăti datoria publică? Politica nu a înţeles că trebuie să lase în pace economia, să nu mai fie pomeni electorale“, se întreabă profesorul de economie.