De ce Programare Economică? De ce Strategia România 2040? Plus experienţa altor ţări

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Programarea economică este prezentă în toate ţările lumii. Lipsa viziunii în ceea ce priveşte modelul de dezvoltare / modelul industrial conduce la ceea ce am văzut cu toţii în primii 20 de ani ai tranziţiei în România. Haos, recesiuni transformaţionale însoţite de căderi economice, şomaj, pierdere de potenţial economic şi haos. Crearea unui pattern de dezvoltare pe termen lung este strict necesară. Construcţie fără proiect nu există.

Sună comunist programare sau planificare, dar de ani buni se face proiectarea inteligentă a omului, selecţia darwinistă fiind considerat un proces evolutiv primitiv. Analog, programarea economică inteligentă - bazată pe clustere de competitivitate, abordare policentrică, poli de creştere, teoria centrelor magnet, smart cities, dar şi specializare industrială - este parte componentă a arhitecturii instituţionale în toate ţările lumii (în forme precare sau din contră, superavansate). De altfel perioada ultimei crize economice a demonstrat că ţările care au avut programare economică au avut căderi mult mai mici, beneficiind de o bază industrială consolidată. Iată exemplul Poloniei, ca să nu mai vorbim de cel al Germaniei. A nu face distincţie între planificarea economică imperativă şi programarea economică orientativă este semn clar de ignoranţă.

A nu avea programare economică şi politici industriale active înseamnă a arăta precum România în primii 20 de ani ai tranziţiei - o primă decadă pierdută cu trei recesiuni transformaţionale puternice şi o a doua decadă plină de volatilitate, un du-te vino, un boom and bust, un joc de glezne sau cum vreţi să-i spuneţi. Selecţia darwinistă în economie a provocat o pierdere de potenţial puternică în economia românească, o construcţie dezintegrată, lipsită de viziune - am trăit cu toţii această perioadă şi nu cred că putem aduce argumente contra. Peste 1300 de companii cu valoare adăugată au dispărut în perioada 1990-2000 apărând în schimb mall-uri - bune şi ele, dar fără un efect de multiplicare consistent. În locul viziunii integrate au apărut haosul, destrucţia. Când alte ţări - chiar şi din jurul nostru construiau, aveau un pattern la noi se distrugea, terapia de şoc propusă de Jeffrey Sachs fiind îmbrăţişată cu atâta credinţă încât devenise practic program de guvernare. Haosul ca politică de stat (a se face distincţie intre haosul organizaţional şi haosul din teoria haosului, fractali s.a).

Aşadar, inventează România roata în ceea ce priveşte programarea economică? Inventează România roata în ceea ce priveşte crearea Consiliului de Programare Economică în cadrul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză? Inventează România roata când propune o strategie pe termen lung România 2040 - de tip Snagov 2.0?  

Am mai scris. Puteţi citi despre programare economică / planificare în SUA, National Planning Association, Marea Britanie, Franţa, Canada pentru industrie, dar şi Maroc, Republique Centrafricaine, Ciad.

Găsiţi detalii pe cnp.ro despre experienţe internaţionale privind consiliile de programare economică. Aici doar câteva exemple sugestive.

1. În Franţa, France Strategie este o instituţie denumită administrativ Comisariatul General pentru Strategie şi Prognoză şi este o structură independentă de reflecţie, expertiză şi consultare, ataşată primului ministru francez. Obiectivul său este de a contribui la determinarea principalelor orientări pentru viitor, precum şi a obiectivelor pe termen mediu şi lung de dezvoltare economică, socială, culturală şi de mediu. Are un rol determinant în pregătirea şi stabilirea reformelor structurale. France Strategie este responsabilă de abordarea politicilor publice, a provocărilor pe termen mediu şi lung, organizarea de manifestări (ex.: conferinţe) pe anumite teme de interes. Rezultatul activităţii sale este larg dezbătut în Franţa nu numai la nivelul administraţiei publice, ci şi la nivelul principalelor părţi interesate.

Misiunea France Strategie vizează: evaluarea politicilor, în special a impactului acestora asupra dezvoltării economice; anticiparea provocărilor; dezbaterea propunerilor de priorităţi de politică; formularea de propuneri noi în ceea ce priveşte politicile publice.

De asemenea, la nivelul instituţiei există şi un Centru de cercetare în domeniul relaţiilor internaţionale (CEPIi), ce grupează economişti cu o bogată experienţă în domeniul relaţiilor internaţionale, precum şi un Consiliu de Analiză Economică care elaborează opinii pentru primul ministru. Aceste structuri sunt finanţate din bugetul France Strategie; are relaţii strânse cu mediul politic, parlament, funcţionari cu grad înalt din ministere, Cabinetul primului ministru, partenerii sociali, mediul academic, centre de cercetare, dar şi cu reprezentanţi din cadrul departamentelor administraţiei locale şi instituţiilor europene.

2. În Olanda, Biroul pentru analiza politicilor economice (CPB, NL) este o instituţie ce a fost creată în anul 1945 de către Jan Tinbergen, primul laureat al premiului NOBEL în economie (1969).

Analizele CPB se elaborează fie din proprie iniţiativă, fie la solicitarea guvernului, a parlamentului, membrilor individuali ai parlamentului, sindicatelor, asociaţiilor/federaţiilor patronale. Principala misiunea CPB o reprezintă elaborarea de analize/evaluări cu privire la politicile economice. Acestea sunt luate în considerare în procesul de luare a deciziilor de către factorii de decizie politică.

CPB face parte din Ministerul pentru Afaceri Economice, activitatea sa fiind parţial finanţată din bugetul acestuia. În scopul asigurării independenţei şi autonomiei funcţionale, maxim 20% din bugetul său anual poate proveni din lucrări de cercetare contractate extern.

Structura CPB include un Comitet Consultativ, departamente de specialitate pentru o serie de domenii relevante (industrie, energie, cercetare etc).

Principalele domenii de cercetare vizează: macroeconomia (analiza productivităţii şi creşterii economice la nivel macro); concurenţă şi mediu (analiza productivităţii la nivelul firmelor şi impactul efectelor externe asupra acesteia); forţa de muncă şi Educaţia (analiza productivităţii forţei de muncă şi capitalului uman); finanţe publice.

Cel mai cunoscut produs al CPB îl reprezintă prognozele economice trimestriale privind dezvoltarea economiei olandeze. Pe lângă acestea, analizele CPB mai includ şi analize cost-beneficiu ale planurilor de infrastructură, precum şi analize cantitative pentru un număr mare de domenii etc.

CPB analizează, de asemenea, propunerile de politici în mai multe moduri şi evaluează efectele măsurilor de politică care au fost deja implementate. Cercetări sunt realizate şi în ceea ce priveşte: efectele economice ale îmbătrânirii populaţiei, globalizării, crizelor economice şi financiare etc. Uneori această cercetare este finanţată fie intern (ministere), fie extern (de ex.: COM).

O prognoză economică specială (pe termen mediu) este publicată la începutul fiecărui ciclu electoral. Acesta acoperă o perioadă de patru ani şi este diferită de prognozele trimestriale ori cea anuală, de primăvară.

Începând din anul 1986, CPB a oferit partidelor politice interesate o analiză a efectelor economice ale propunerilor de politici, incluse în programele de guvernare ale partidelor. După terminarea alegerilor, CPB este deseori invitat să analizeze toate sau unele dintre propunerile de politici, mai ales atunci când se derulează procesul de negocieri pentru formare unui nou guvern.

3. Departamentul pentru Comunităţi şi Administraţia Locală (Department for Communities and Local Government – UK) elaborează şi actualizează Planul Naţional privind Cadrul Politicilor Economice.

4. In SUA, Asociaţia Americană de Planificare (APA) - Platformă pentru o comunitate mai puternică şi mai echitabilă prin planificare. APA elaborează strategii de politici economice pentru crearea unor comunităţi mai puternice şi mai echitabile şi furnizează cele mai recente date de la nivel federal care să sprijine planificarea locală eficientă în luarea deciziilor.

În fiecare an APA realizează armonizarea priorităţilor legislative pentru a sprijini activitatea de planificare.

5. În Canada, Inovaţie Ştiinţă şi Dezvoltare Economică (Innovation, Science and economic development, Canada) - Sectorul de politici strategice face recomandări şi dezvoltă politici care să sprijine funcţionare economiei în mod eficient şi să creeze condiţii în care mediul antreprenorial să se dezvolte şi să fie competitiv.

Cât priveşte elaborarea de strategii pe termen lung, puteti vedea mai jos detalii:

  Instituţia care coordonează elaborarea şi implementarea STRATEGIEI Denumirea STRATEGIEI LINKUL STRATEGIEI GERMANIA Consiliul German pentru dezvoltare sustenabila, înfiinţat în anul 2001 Are 15 membri cu un mandat de 3 ani, desemnaţi de către Cancelarul Germaniei Strategia Germaniei de dezvoltare sustenabilă, 2016 Pentru perioada 2016-2030 Prima strategie a fost elaborată în anul 2002. Strategie 2016 Strategie 2002 FRANŢA Consiliul Naţional pentru dezvoltare durabilă, creat în anul 2003   Strategia Franţei de tranziţie ecologică pentru o dezvoltare durabilă 2015-2020 Prima strategie a fost elaborată în anul 2003 Stratégie Nationale de Développement Durable : Enraciner l’Avenir dans l’Action Ecologique-solidaire.gouv.fr MAREA BRITANIE Comisia pentru dezvoltare sustenabilă din Marea Britanie, care şi-a încheiat activitatea în anul 2011     Strategia Marii Britanii de dezvoltare sustenabilă pentru perioada 2005-2020 Marea Britanie elaborează periodic documente privind planificarea proiectelor majore de infrastructură şi de locuinţe. În Marea Britanie a fost creat Inspectoratul pentru planificare, care aparţine Guvernului. assets.publishing.service.gov.uk 2008 2016 gov.uk
CEHIA Consiliul Guvernamental pentru Dezvoltare sustenabilă din Cehia, înfiinţat în anul 2003 Cadrul strategic pentru dezvoltarea sustenabilă a Cehiei, 2010 Pentru perioada 2010-2030 mzp.cz UNGARIA Consiliul Naţional pentru Dezvoltare sustenabilă din Ungaria, creat în anul 2008 Preşedintele Parlamentului conduce acest Consiliu Cadrul strategic pentru dezvoltarea sustenabilă a Ungariei, 2013 Pentru perioada 2010-2030 nfft.hu POLONIA Consiliul pentru dezvoltare din Polonia, creat în 2009, sub autoritatea Preşedinţiei Polonia 2030. Strategia de dezvoltare pe termen lung a Poloniei, 2013 Pentru perioada 2013-2030 ekonomiaspoleczna.gov.pl AUSTRIA Comitetul pentru o Austrie sustenabilă, autoritatea Guvernului federal Strategia Austriei pentru dezvoltare sustenabilă, 2002 Pentru perioada 2002-2010 nachhaltigkeit.at CANADA Consiliul consultativ pentru dezvoltarea durabilă din Canada Planificarea pentru un viitor sustenabil: o strategie de dezvoltare sustenabilă pentru Canada Pentru perioada 2010-2020 ec.gc.ca ELVEŢIA Biroul federal pentru dezvoltare spaţială Autoritatea – Consiliul federal elveţian Strategia pentru dezvoltare sustenabilă a Elveţiei 2016-2019 în acord cu Agenda 2030 Pentru perioada 2016-2030 A fost elaborată pentru prima dată în anul 1997, fiind revizuită la fiecare 4 ani are.admin.ch
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite